Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

IX.Orheianu se împacă cu moş Chirilă

La han în urmă, boierul Orheianu ieşise la soare sprijinit de subsuori de doi slujitori. Mînia nopţii îi trecuse; acuma necontenit îşi îndrepta cu grijă ochii lui mari şi bulbucaţi pe şleah, spre răsărit. Făcea doi paşi şi şchiopăta uşor, ş-atunci trăsăturile feţei i se răsuceau. Alte două slugi cercetau şi orînduiau boclucuri într-o căruţă uşoară cu roţile nalte. Boierul îşi aruncă şi spre ei ochii; şi începu a vorbi scuturîndu-şi barba mare.

 

― Iaca, nemernicilor, aţi întîrziat pe drum, v-aţi ascuns prin tufe, nu ştiu ce-aţi făcut… De-abia acuma mi-aţi adus căruţa cu caii. Dacă eraţi pe urma mea astă-noapte, mă repezeam şi eu după ticălosul acela, după hoţ… Chiar am crezut că v-a tăiat beregatele, ş-a luat trăsura cu toate cele tîrguite în Ţara Leşască!

― Dă, stăpîne, răspunse vătaful cu umilinţă, am făcut şi noi cum am putut. Bine c-a dat Dumnezeu ş-am scăpat!

― Ce face? Aţi făcut cum aţi putut? M-aţi lăsat singur cu ceilalţi pe jos, – m-a zvîrlit calul în pulbere; – acu cine urmăreşte pe cazac? Cine-mi scapă copila? Aşa? Aţi făcut cum aţi putut? Am să vă arăt eu, păcătoşilor, dac-aţi făcut cum aţi putut!

― Stăpîne, după atîta năcaz şi oaste, cu toate cîte am pătimit, bine c-a dat Dumnezeu şi te-am găsit…

― Aşa? Ei, da, bine că m-aţi găsit; altfel vă găseam eu pe voi şi-n borta şerpelui… Hm! La urma urmei bine că m-aţi găsit… Da’ lucrurile-s toate? Neatinse? Nimica nu lipseşte?

― Toate, stăpîne, după rînduiala cu care mi le-ai dat…

― Ei bine, bine, măcar atîta… Da’ ce-mi foloseşte? Oare boierii aceia care mi-au făgăduit ajutor se ţin de cuvînt? Asta-mi roade mie inima! Parcă mă arde în măruntaie neliniştea!…

Chirilă ieşise în prag şi-şi steclea în soarele dimineţii nasul roş. Şi lui îi trecuse mînia nopţii; fără vorbă multă se împăcase cu boierul ş-acuma îl privea cu ochi plini de veselă viclenie; mai ales că vedea că-n buzunările adînci ale oaspetelui se zăresc galbini adevăraţi, cu zimţi şi cu chipul craiului leşesc.

― Cucoane! strigă el cu glasu-i gros; să nu-ţi fie cu bănat! Da’ ce credinţă poţi avea în nişte flăcăi? Bine, boieri or fi fiind ei, da-şi au şi ei drumul lor; mai ales dacă ticălosul cel de cazac a apucat pe drumul lui! Parcă drumurile oamenilor se-ntîlnesc numaidecît!

― Ce spui! întrebă boierul întorcînd peste umăr capul.

― Spun, boierule, că în ziua de azi e greu să ai credinţă în oameni…

― Aşa? Ai dreptate. Eu pe boierii aceia nici nu-i cunosc.

― Degeaba ai lăcrimat dumneata şi i-ai rugat… stărui Chirilă c-un zîmbet abia văzut.

― Ei, omule! răspunse boierul bărbos; astă-noapte eram tulburat tare. Eu îs om cu mînia repede… Hm! Poate că ai dreptate… Am cugetat şi eu că poate să fie aşa, de cînd stau ca pe jăratic şi mă frămînt. Dar am şi hotărît ce am de făcut… Trec şi eu Nistrul, şi în Lehia am prietini slavă Domnului… Am pe domnul Vladislav Dumbrovschi, voievodul Sandomirului, cunosc şi pe castelanul Braslaviei… Ei pot da poruncă şi mi-l aduc în fiare pe cazac. Cu boierii leşilor nu-i de glumit… E adevărat, avem şi noi averi ca şi dînşii; am dobîndit în viaţa noastră pămînturi şi sate; din mila lui Dumnezeu avem cu ce trăi; da-i vorba că ei au şi putere… La noi, cu schimbările domniei, întruna trebuie să păzeşti drumul hotarului…

― Hei, cinstite jupîne, strigă Chirilă, înţelegînd cum stau lucrurile; schimbarea domnilor bucuria nebunilor… Dar nu-i nimica. Toate trec; noi rămînem pe loc.

― Apoi, omule – temelia ţării n-o fac domnii; tot boierii se chiamă că ţin obiceiurile şi rînduiala. Domnul, ca cel ce nu-i. Prostimea, ca şi vita, stă cu botu-n pămînt. Da’ neamurile boiereşti sînt cap şi minte pentru Moşie…

― Asta-i numaidecît! răspunse cu pătrundere Chirilă. Şi-şi făcu în gînd socoteală că o vorbă înţeleaptă care place boierului poate să-i sporească c-un ban rotund cîştigul. Ca hangiu cuminte, Chirilă ştia să se folosească şi de ghioagă ţintată şi de cuvînt dulce.

― Prea cinstite boierule! zise el iar, aducîndu-şi aminte de vorbele-i nesocotite de la miezul nopţii; în adevăr, noi, prostimea, ce putem şti? Nu ştim nici sama vorbei, nici nimica; avem şi noi ştiinţă cît păr pe broască… Noi cu ghioaga şi cu vorba proastă!… Nu zic de mine, – eu în adevăr am greşit, dar îndată ce-am văzut cu cine am de-a face, am văzut boier cu greutate şi cu bani, mi-am dat cu palma asta peste gură şi m-am certat cum se cuvine… Da’ cunosc pe alţii, care nu ştiu, cinstite jupîne, cum să se poarte cu lumea…

Boierul nu răspunse: încruntă din sprîncene şi mai făcu doi paşi spre şleah; iar şchiopătă şi i se încreţi obrazul de suferinţă. Vătaful, ţigan, cu obrazul plin de şiretenie şi de linguşire, grăi cu mîndrie îndreptîndu-se spre crîşmar:

― Bade Chirilă, măria sa are pămînturi la Orhei cît poţi cuprinde cu ochii de pe un munte. Cine le mai ştie sama?… La boierul nostru numeri douăzeci de prisăci, şi vite de nu le mai ştie nimeni sutele… Şi mori, şi hanuri… phii! lucru mare!

― Apoi am aflat noi puţintel din toate… răspunse blajin hangiul. – Chirilă, om înţelept, după ce-şi arătase ghioaga, din două vorbe descususe pe servitor, şi cînd se întoarse boierul prăbuşit de pe cal, ameninţările şi le înghiţise şi ghioaga se mistuise în întunecoase funduri. Hangiii în toate vremurile sînt oameni cu socoteală!

Boierul privea în lungul drumului şi clătina din cap cu nerăbdare:

― Nu vine nimeni, nu se vede nimica… zise el şi se-ntoarse în loc…

Şi nădejdea şi curajul pe care le avusese acuma-i slăbiseră.

― Ce fac eu aicea? vorbi el mai mult cătră sine, dînd din mîni; de ce stau? pe cine aştept? În ziua de azi numai în tine să ai credinţă… Pregătiţi căruţa! strigă el cu ochii înflăcăraţi spre servi; aşezaţi blană moale ca să nu mă zdruncine tare… Trecem Nistrul cît om putea mai repede, ş-acolo pun eu mîna pe hoţ. Am să mi-l spînzur în cîrlige în faţa mea şi cu mîna mea am să-l şfichiuiesc cu harapnicul… Am să-i arăt eu lui! Cum să cuteze el a pune mîna pe o copilă ca o floare? El e un păcătos nemernic, pulbere, un om de rînd, care trăieşte alăturea cu caii şi cu porcii, ca toţi ceilalţi, în cocioabele lor din ţara Ucrainei… Cum să-ndrăznească el să-şi ridice ochii spre o cneaghină? A, dar copila noastră se junghie mai bine, decît să sufere atingerea lui… Am trăit ş-am crescut-o noi între oameni aleşi, am fost cu ea şi la petrecerile lui Crai, în palat cu marmură şi aur, unde au venit boieroaicele leşte numai în mătăsuri îmbrăcate şi cu juvaieruri gătite… Şi copila noastră avea veşmînt ca şi ele, numai că era mai frumoasă… Copila noastră-i neam de voievod. Cum îndrăzneşte el? Să vie, dacă vrea, să-i dau dintre ţărancele noastre de la Orhei una şi încă ş-aceea nu-i de nasul lui, pentru că-i din servele mele!…

În mînia lui, boierul îşi scoase în afară pieptul şi parcă se asculta vorbind. Privindu-l cu ochi şiret, moş Chirilă îşi aduse aminte de fala şi mîndria unor şleahtici dintre cei mulţi care se abătuseră pe la hanul lui.

― Apoi, prea cinstite jupîne, grăi el cu umilinţă, se cunoaşte bine că ai sălăşluit între boierii leşi, la curtea lui Crai.

― Am sălăşluit, da, răspunse semeţ boierul, pentru că, din mila Ziditorului şi a Maicii preciste, am avut cu ce mă înfăţişa. Pămînturile de la Orhei toate sînt ale mele. Cînd au cutezat nemernicii ţărani să se ridice, cerînd ocini, i-a bătut Aron-Vodă cu buzduganul… Şi noi, ca şi strămoşii noştri, avem urice şi îndreptări de la domni. Nouă ni se şi cuvin, căci sîntem neamuri alese…

Moş Chirilă se plecase din şele cu smerenie.

― Aţi adus caii? strigă cu glas mare boierul… Irimie! unde eşti?

― I-am adus, stăpîne! răspunse vătaful ţigan. Pregătim totul…

― Trebuie să plecăm pe dată! rosti cu hotărîre boierul. În fala lui leşască şi-n supărarea lui, prea cinstitul pan Orheianu nu uita că Domnia nouă se aşează şi că el trebuie să se puie la adăpost în hotarul prietinilor lui.

Dar ochiul cel ager al lui moş Chirilă, obişnuit cu lungul drumului, desluşise în depărtare călăreţi.

― Jupîne! strigă el cu capu-ntors spre răsărit, mi se pare că te grăbeşti. Văd venind călăreţi; poate-s boierii noştri de astă-noapte!

― Unde-s? ţipă boierul repezindu-se iar la marginea şleahului. Unde-s? – şi parcă-şi uitase durerea piciorului. Doamne-Dumnezeule! Ei să fie? Mi-au găsit fata? Se vede ceva? Parcă se zăreşte. Are blăniţă albastră, oameni buni! Ai, dar grozav de iute vin. Irimie Ţigane, caută repede în răcliţa ştiută şi dă-mi lanţul de aur care-l pun eu pe după gît… Să vadă că-i primeşte un boier mare cu toată cinstea.

― Jupîne! strigă iar hangiul. Dacă domniţa măriei tale are blăniţă albastră, apoi atuncea o aduc… Acu înţeleg bine că s-au purtat cu vrednicie. Apoi se şi cunoaşte că sînt voinici cu braţe de criţă! Cată să ne bucurăm tare pentru isprava lor!…

Înfăşurîndu-şi în pripă pe după gît lanţugul de aur, pan Orheianu grăbea, şchiopătînd uşor în calea celor trei oşteni. O bucurie mare îi umplea faţa, mînile începură să-i tremure de mişcarea năvalnică a inimii.

Din goana cailor, cu tropote scurte, şase călăreţi se opriră. Descălecară, şi Şoimaru coborî de pe grumazul fugarului, de subsuori, palida şi trudita odraslă boierească. Orheianu o prinse în braţe cu lacrimi adevărate; o sărută pe obraji, pe frunte, îi grămădi capul pe pieptul lui şi o legăna c-un glas gîngav de tulburare:

― Draga tatei! draga tatei! te socoteam prăpădită şi moartă… Şi iar începu s-o sărute. Apoi prinse a-şi şterge lacrimile cu mînica largă a hainei.

Hangiul Chirilă mormăi în prag foarte bucuros:

― Acuma-i cu inima lui adevărată; nu mai face ca şleahticii leşeşti…

Iar cei trei prietini zîmbeau cu puţină înduioşare şi bucurie.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !