Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

VIII.Alioşa a sfătuit de bine pe Vasca vatamanul

Cazacii mîncau zoriţi şi cu urechea la pîndă pitan greu de orz şi grîu cu pastramă tare şi-şi treceau unul altuia o ploscă de bostan, care se chiamă tatarcă, în care era rachiu de tescovină. Fata boierului sta ghemuită în blăniţa ei, cu spatele întoarse. Dăduse din cap cu scîrbă parcă la întrebările vatamanului: nu-i trebuia nici mîncare, nici băutură, îi era numai sete.

― Aş vrea să beau puţintică apă… îngînă ea cu trudnic glas.

Unul dintre zaporojeni se-ntorcea de la cai, pe care-i priponise aproape de luminiş; venea să-şi ia partea lui de mîncare şi băutură. Era oşteanul cel mai tînăr dintre cei patru tovarăşi ai lui Vasca.

― Hrişa, îi zise vatamanul, caută tu puţintică apă pentru domniţa noastră… Pîrăul curge mai la vale, la doi paşi…

Cu pînea şi cu carnea uscată într-o mînă şi c-o ploscă într-alta, Hrişa lăsă caii deoparte, tovarăşii deoparte, şi, prin stejăriş, coborî la pîrău. Tocmai atunci răsărea soarele, şi luceau ca unşi c-o vopsea trandafirie lăstarii tineri din vîrfurile stejarilor. O linişte adîncă domnea în pădure: cîteva mierle negre trecură în zbor prin lumina aurie de deasupra. Un duruit de ciocănitoare, un ţîrîit de pasere măruntă, un muget moale de căprior se deşteptau din somnul pădurii.

Trecu un răstimp. Din haina şi broboada de matasă, obrazul fetei parcă se arăta mai alb; blăniţa îmbrăcată cu postăvior albastru îi căzuse de pe umeri. Cu capul puţin întors, cu gura uşor deschisă, spiona cu coada ochiului pe vataman, care mînca lacom.

Dintrodată din desiş se auzi un nechezat de cal ş-o smuncitură. Apoi frunzişurile începură a fîşîi ş-a bate. Vasca sări în picioare şi ochii îi scăpărară.

― Ce este, Alioşa? şopti el şuierat. Ai spus că nu-i nimica!

C-un salt năprasnic, zaporojanul cel cărunt dispăru în tufe. Frunzişurile fîşîiau ca purtate de vînt. Ceilalţi îşi strînseră repede chimirurile şi traseră săbiile, Fata se zvîrli şi ea în sus, blana-i căzu; mlădioasă îşi pleca urechea şi asculta.

― Te bucuri, porumbiţo! zise rîzînd Vasca; apoi parcă-i trecu o umbră de mîhnire prin ochi. Te bucuri c-au să mă taie.

Fata îi aruncă o privire ascuţită şi nu-i răspunse. El făcu un pas, îi apucă braţul. Răsucindu-se, cu ţipăt de durere, fata boierului căzu în genunchi şi-şi lovi fruntea de pămînt.

― Omoară-mă! strigă ea c-un glas metalic şi îndărătnic.

― Stai liniştită şi taci, îi zise poruncitor Vasca.

Dar ea scoase un ţipăt prelung de ajutor şi iar se ghemui la pămînt. Vatamanul ridică paloşul. Dar în clipa aceea izbucni o bătaie de săneaţă ş-un clocot de ecouri se prelungi pînă departe. Cu capu-nainte, ca un taur mînios, Alioşa se năpusti prin mladă şi strigă cu ochii crunţi:

― Ne-au furat caii!

― Cum? urlă sălbatic vatamanul. Ce facem noi fără cai?…

Apoi, scurt, ca prin farmec, se linişti. Întrebă cu glas şuierat:

― Cine?

― Nu ştiu! răspunse Alioşa şi-l privi cu sălbăticie. Am vrut să mă reped, dar au tras cu săneaţa. Cîţi sînt? Nu ştiu. Cine sînt? Nu ştiu!

― Sînt duşmani care ne cunosc, grăi repede vatamanul; n-au îndrăznit să ne izbească în faţă…

― Nu, răspunse hotărît Alioşa, eu cred că fac asta din pricina fetei… Asta-i pacostea noastră…

Fără să mai steie o clipă în cumpănă, vatamanul Vasca se plecă; cu mişcări iuţi învăli în blăniţă pe fată, care se zbătea; cu ştergarul în care fusese învălit pitanul o înfăşură peste gură, ş-o luă la subsuoară.

― Veniţi după mine! porunci el. Eu fata n-o dau decît moartă…

Zaporojenii îl urmau tăcuţi, intrară în tufe şi răzbătură spre pîrău, oprindu-se din cînd în cînd şi ascultînd. În pădure se făcuse iar linişte şi soarele lumina vesel.

Cînd ajunseră la pajiştea verde de lîngă pîrău găsiră pe Hrişa cu faţa în sus, cu braţele în laturi, sîngerat la gît. Îi privea cu ochii spăimîntaţi, nu mai putea spune ce ar fi voit să spună; o mînă nevăzută îi dăduse moartea.

Vasca pufni şi privi în juru-i, cu ochi în care lucea spaima, ca o fiară încolţită. Apoi gemu azvîrlindu-se în rovina pîrăului:

― După mine! găsim noi un cotlon din care să ne vindem scump viaţa…

Albia adîncă a pîrăului era presărată de lespezi văroase, ş-o dungă de apă se strecura în linişte, înţepată ici-colo de raze subţiri de lumină. Cu prada pe braţul stîng, cu paloşul în dreapta, urmat de cei trei tovarăşi, Vasca se năpusti la deal. Nu ştia unde merge. Dar fugea de o primejdie mare. Se năpustise spre un hotar al umbrei şi al întîmplării. Mai nădăjduia în braţul lui, cît îl simţea tare, şi-n cele trei săneţe ale zaporojenilor.

Malurile prăpăstioase se-nălţau acum drept şi gorunii cei străvechi se suiau parcă pînă la cer. Vasca păşea pe pietrele albe ca pe nişte trepte şi începea să gîfîie. În urma, lui, dintrodată, un cazac slobozi un ţipăt şi fata se zbătu în braţele lui. Vatamanul se opri şi întoarse capul. Din cei trei tovarăşi, unul căzuse.

― E străpuns de săgeată!… zise Alioşa c-un glas mînios. De-acuma, vatamane, aici e sfîrşitul nostru!…

Cazacul lovit horcăia aspru, cu faţa în jos, în apă. Vasca întoarse capul spre fată, apoi hotărît, cu sprînceana încruntată, ridică fruntea şi privi din nou pe maluri, de unde căzuse lovitura morţii. Atunci îşi văzu duşmanii. Erau şase; umblau repede şi-l urmăreau cu ochii; erau cu arcuri şi săneţe. Poate erau moldoveni, poate erau tatari. – C-o mişcare uşoară, cazacul trase la piept pe fată, şi făcu doi paşi îndărăt, într-o adîncătură a malului.

― Treceţi înapoi! avem scut! zise el cătră tovarăşi. Cei doi zaporojeni se strecurară sub mal şi-şi înălţară săneţele pe lîngă ceafa vatamanului lor. Vasca începu a rîde cu răutate.

― După asta vom vedea ce-om mai face… zise el răsuflînd adînc.

Pe jumătate înăbuşită de ştergar, fata din braţele cazacului tremura răcită de un fior de frig. Cu ochii ei albaştrii, măriţi şi rotunjiţi din pricina răsufletului silnic, privea şi ea în sus, căci văzuse de unde putea să-i vie scăparea. Dar nu văzuse nici pe tatăl ei, nici pe vreun slujitor, nici o faţă cunoscută. Erau figuri străine.

La urechea ei, izbucni glasul lui Vasca, puternic şi răsunător, cu o veselie ş-o nepăsare care parcă nu displăcură fetei; căci ea înţelegea şi asta, că vatamanul care o ţinea la piept era aproape de moarte pe cît era de aproape şi de ea. Vasca striga cătră cei de sus în limba leşască:

― Oameni buni! ce poftiţi voi de la mine?… Nimeni nu-i răspunse deocamdată.

Cînd se înălţaseră săneţele la spatele vatamanului, cei şase urmăritori se trăseseră îndărăt. Dar prin rîpa de la deal se auzi un ciuruit de pămînt mărunt, şi zaporojenii pricepură că duşmanii s-au coborît în albia pîrăului. Dar aşa cum erau aşezaţi, nu-i puteau vedea. – Prin rîpă, veneau cu săneţele gata Şoimaru şi Bîrnovă. Cantemir se arătă şi el o clipă cu arcul încordat sus pe mal, – şi dispăru iar.

― Acesta-i răspunsul… mormăi vatamanul cătră tovarăşii lui.

Cei trei uşor înţelegeau că dacă s-ar fi întors spre cei ce veneau prin rîpă, se descopereau celui cu arcul care îi pîndea de sus.

― Apoi e greu de noi, vatamane… şopti, cu mînie şi cu umilinţă parcă, Alioşa.

― Taci, bătrînule, ş-aşteaptă voia lui Dumnezeu… îi răspunse cu nepăsare Vasca.

― Apoi tu şi cu moartea vrei să şuguieşti, vatamane, dar eu cu asta nu mă mîngîi.

Din rîpă, de la deal, venea glas. Cazacii întinseră urechea.

― Vatamane Vasca! striga Şoimaru, care vorbea ca apa leşeşte; să ne dai prada!

― Mai degrabă am să vă iau capetele! strigă cu îndrăzneală cazacul. Nu vă dau nimic. Cine eşti tu?

― Eu sînt oştean al lui Tomşa. Mă chiamă Şoimaru.

― Să fii sănătos pînă ce te-oi prohodi eu! răcni vatamanul. Drumul, pînă la pieptul meu e greu: am platoşă bună: o fată mare, a boierului Orheianu…

În rîpă, Bîrnovă zise lui Şoimaru:

― Auzi! Vra să zică pe boierul cel bărbos de astă noapte îl chiamă Orheianu…

― Tot am aflat ceva… zise zîmbind Şoimaru; apoi, alăturea de Simeon, făcu doi paşi şi se opri. Cazacii erau aproape, la zece paşi. Fata înfăşurată în blăniţă, din braţele lui Vasca, îl zărise şi-şi aţintea asupra lui ochii rotunzi: numai capul ei îl puteau zări, şi umărul lui Vasca. Restul era acoperit de adîncătura malului.

― Apoi, frate Bîrnovă, şopti uimit Şoimaru, are fată frumoasă pan Orheianu!… Hm, de aceea-şi pune cazacul viaţa pentru dînsa!… – Fata-l privea ţintă şi parcă-l străbătea cu lumina ochilor… Parcă-l chema, parcă-i cerea ajutor, cu ochii, cu toată fiinţa ei, şi-i făgăduia cele mai dulci răsplăţi. – Făcu un pas înainte şi strigă:

― Vasca! ascultă ce-am să-ţi vorbesc!

― Ce este? urlă cazacul.

― Ascultă, Vasca. Pune jos pe fata Orheianului, neatinsă, cu toate armele voastre, şi vă iertăm… Aici nu-i război pe viaţă şi moarte. Iertat să fii pentru ce-ai făcut…

― Îl ierţi, căci îl înţelegi… murmură lîngă Şoimaru înţeleptul Simeon.

― N-o pun! răspunse cazacul.

― Vasca! strigă iar Tudor Şoimaru; dacă nu pui pe fată jos, îţi iau umărul, ş-ai s-o laşi de nevoie…

Vasca începu a rîde cu disperată veselie, iar Şoimaru, deodată hotărît parcă de ochii fetei, ridică la umăr săneaţa. Cînd bubui împuşcătura, vatamanul îşi simţi braţul drept ca rupt din umăr, mîna-i căzu moartă şi fata-i lunecă din braţe. În aceeaşi clipă, apăru Cantemir pe mal sus, şi dădu drumul din arc unei săgeţi care ţipă scurt. Lîngă Alioşa, celălalt cazac îmbrîncă, lovit de moarte. Şi ca-ntr-o mută înţelegere, în faţa morţii fără cruţare, Vasca şi Alioşa, singuri rămaşi în viaţă, zvîrliră lîngă fată, unul săneaţa şi celălalt sabia. Bătrînul ridică amîndouă mîinile în sus, răcnind un singur cuvînt de deznădejde: „Rob!”, şi vatamanul făcu semnul de supunere deplină cu braţul sănătos; din celălalt izvora sînge îmbielşugat, care se prelingea pe blana scumpă a fetei. Şi cu ochii închişi, domniţa, care uimise într-o clipă pe Şoimaru, căzuse iar în zdrobirea unui leşin, de cînd izbucnise gura săneţei îndreptată asupra ei.

Cantemir îşi dădu drumul de sus, Şoimaru şi Bîrnovă se repeziră la vale şi puseră tălpile picioarelor pe armele învinşilor. Dumitru Lie şi Ispas, coborîţi şi ei la poruncă, ridicară pe braţe copila leşinată; iar de pe mal, între capete de cai, privea c-un zîmbet liniştit Ilun tatarul, cu faţa palidă şi cu ochii tainici.

Şoimaru se plecă cu grijă şi ascultă răsuflarea fetei; apoi, punînd mîna pe jungherul dăruit de bei, aruncă o privire crudă asupra cazacului. Avea faţa crîncenă şi mînioasă.

― Şoimarule! zise Bîrnovă. L-ai iertat!…

― L-am iertat? întrebă c-un glas tremurător de întărîtare răzăşul.

Cazacul îl privea cu ochi neclintiţi.

― Dacă nu mă loveşti, zise el, avem să ne-ntîlnim altădată! Ori, dacă vrei, ucide-mă, căci eu n-am să te cruţ!…

Parcă nu-şi simţea braţul împuşcat şi privea cutezător spre cei trei prietini.

Şoimaru stătea în cumpănă; izbucnise în el o mînie repede; voia să lovească fără milă. Dar fata deschise deodată ochii şi-l privea neclintită. Cînd o văzu, apăsă jungherul în teacă şi se alătură de ea, să-i desfacă legătura de la gură.

― Ai vrut să te desleg, domniţă, zise el cu supunere. Porunceşte ce să facem şi unde să te ducem!

Fata era zdrobită, nu putea răspunde cu glas; îşi adună numai blăniţa pe umăr şi-şi potrivi la tîmplă o şuviţă de păr, cu degetele subţirele şi albe. Apoi zîmbi obosită, cu zîmbetul care ştia ea că-i şade bine.

Alioşa lega rana lui Vasca şi mormăia în barbă:

― Iaca vezi tu, vatamane! S-au împlinit veştile inimii mele. De-acuma ca fiarele, fără cai şi fără arme, avem să rătăcim pînă ce-om ajunge în Ucraina noastră.

Dar cazacul cel tînăr nu-i răspunse; oftă numai şi privea cum se depărtează blăniţa cea albastră pentru care era el să moară.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

 

Croitorasul cel viteaz

Uriașul citi: „Șapte dintr-o lovitura!” și, crezand ca-i vorba de șapte oameni doborați de croitoraș dintr-o data, începu sa se uite altfel la farama de om ce-i statea în fața.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !