Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

VI.La popas, se arată boierul Stroe

Tomsa

Era la o aşezătură, între dealuri şi între sate, la locul care se chema Fîntîna lui Albotă, un han pe şleah. Pădurea era mai apropiată decît satele; pe lîngă marginea ei cotea o bucată de vreme drumul. Un han lîngă un şleah însemnează lucru mare. E ca o moară: aduce uium bun.

Tomsa

Ziua poposesc în bătătura lui cărăuşii, – şi noaptea hoţii, în celarul de piatră al lui moş Chirilă, vestit de multă vreme şi-n multe părţi. Îl cunoşteau toţi cei care băteau drumul cel mare basarabean.

Aici poposi Şoimaru cu prietinii lui; şi Chirilă, moşneag vesel, c-un pîntece mare şi c-un nas grozav de roş, cunoscînd că are de-a face cu feţe alese, îi primi cu căciula pînă la genunchi. Îi cinsti cu pită de secară şi cu cîte-un caras din rîmnicul lui. Apoi îi pofti să se hodinească.

Era luna sus şi lumina ca ziua, cînd se treziră într-o larmă năprasnică. Săriră în picioare de pe lăiţile lor. Erau nedumeriţi şi ameţiţi de somnul cel întăi care e zdrobitor şi vecin cu moartea. Pe fereastra cu zăbrele lumina lunii intra ca un fum.

― Ce este? întrebă scurt tatarul.

― Să vedem dacă se împlinesc vorbele mele, răspunse Bîrnovă rîzînd înăbuşit.

Statură neclintiţi, ascultînd. Se auzea un glas mare, mînios, la care răspundea vocea groasă a hangiului. Un cal părea că se frămîntă în zăbale, bătînd pămîntul uscat cu copitele.

O ciocănitură scurtă sună în uşă şi oşteanul tăcut şi subţire al beiului se strecură în odaie. Rosti din gît şi pripit cîteva vorbe, se închină şi ieşi.

― Ilun e ca şi cînele, zise Cantemir, doarme în curmezişul pragului şi urechea lui e deşteaptă la toate. A ieşit pe furiş să vadă ce-i. Zice că nu-i nimic. Un boier moldovan se sfădeşte cu hangiul…

― Să ieşim, să vedem ce este… îi îndemnă Şoimaru.

― Bine, să mergem; eu zic că nu-i lucru bun… mormăi înţeleptul Simeon.

Întăi dădură de întuneric, apoi în bătătură se aprinse deodată lumina lunii. Hangiul, într-un cămăşoi mare pînă la glezne, făcea semne felurite c-o ghioagă ţintată.

― Jupîne! urla el gros. Mie să-mi dai pace să-mi ticnească hodina!… De unde să-ţi dau eu cai? De unde să-ţi dau eu haidăi şi şpăngi?… Eu pe dumneata nici nu te cunosc, jupîne!

Tomsa

― Mă, mişele! îi răspundea un glas aprig şi mînios, ai să-ţi dai tu sama cînd a veni vremea… Eu sînt boier mare şi te răsplătesc… Ce ţi-i voia, măi? Pe urmă să iau pielea de pe tine şi s-o umplu cu paie?…

― Ce, jupîne? Care voie, care paie şi care piele?… Ce vii ca hoţul la casa omului? Dacă nu-mi dai pace eu te lovesc cu ghioaga!

Un cal icni şi sări din umbra streşinii în două picioare în faţa hangiului. În juru-i se îmbulziră cîţiva slujitori, şi boierul călare arătă luminii un obraz mare şi bărbos şi plete acoperite c-o căciulă scînteietoare de jder. Hangiul izbise ghioaga în pămînt şi cu mîna o cumpănea din coadă: voia să plesnească cu dînsa.

Şoimaru îi puse mîna pe umăr şi strigă:

― Ehei, meştere Chirilă, prea uşor îţi aduci aminte de tinereţă!…

Boierul cel călare ţipa plecat spre un slujitor:

― Unde-i buzduganul? Care mi-a luat buzduganul? Să-l bat peste gură pentru vorbele-i proaste; să-i fac măselele grăunţe!

― Staţi, oameni buni, staţi! zise şi Bîrnovă. Ce este, cinstite jupîne?

La glasul lui Bîrnovă, boierul cel bărbos se plecă pe oblînc şi privi să vadă cine-i vorbeşte.

― Sîntem boieri ca domnia ta! urmă Simeon.

― Cum se poate! Atuncea s-a milostivit Dumnezeu către mine, boieri dumneavoastră!… strigă străinul cu aprindere.

Şi descălecînd cu oarecare greutate de pe cal, îşi puse pe pămînt un trup gros şi mare.

― Boieri dumneavoastră! strigă el întinzînd mînile; poftiţi şi-mi ascultaţi focul. – Cei trei prietini păşiră în lumină. ― Cine sînteţi domniile voastre? Poate sînteţi boieri de ţară? Veniţi de la război? Oricine-aţi fi, aflaţi ce cumpănă mare am tras… Ceream mişelului de hangiu să-mi deie cai şi ajutor să urmăresc pe hoţi. Cazacii mi-au furat fata, boieri dumneavoastră!

― Cînd şi cum? întrebă Şoimaru.

― Vă spun, vă spun! gîfîia boierul. Dumnezeu v-a scos în calea mea! Vă rog, nu mă lăsaţi, daţi-mi mînă de ajutor!

Cu cine sînteţi dumneavoastră? întrebă deodată boierul cu glas schimbat. – Apoi iar începu să se tînguie. ― Treceam pe marginea pădurii. Aveam în căruţă pe fată-mea Magda şi stofe grele cumpărate la Liov. Dar m-au pîndit cazacii. Veneau de la harţ, din Cornul lui Sas. Veneam şi eu dintr-acolo… Era un cazac vataman, zicea că mi-i prietin, îl cheamă Vasca… parc-aşa-i zice… Stă de vorbă cu mine, vede fata şi la popas mi-o fură cu oamenii lui, bată-l Dumnezeu să-l bată! Nu mă lăsaţi! Fata mea e ca o stea, frumoasă şi curată, ş-am purtat-o şi-n Ţara Leşască la o leacă de învăţătură…

― Boierule, întrerupse Şoimaru, dumneata ai venit cu Movileştii şi cu Potocki, ai scăpat peste Prut şi prietinii dumneavoastră cazacii, ca să nu fugă cu mîna goală, te-au păgubit pe dumneata!…

Boierul cel bărbos făcu un pas înapoi şi puse mîna pe dîrlogii calului; apoi deodată păru a se hotărî, se apucă cu mînile de tîmple şi începu iar a se tîngui:

― Vai mie! Nu mă luaţi drept duşman… Eu veneam din Lehia, bucurîndu-mă de Domnie nouă… Eu sînt prietinul dumneavoastră… Ş-am dat aici, lîngă fîntîna lui Albotă, peste această întîmplare năprasnică… Şi sînt singur, cu trei slujitori proşti şi n-am putere să-mi scot odorul din ghiara hoţilor… Fie-vă milă, boierilor, nu mă lăsaţi!

Străinul se apropie de ei cu mînile întinse; îi tremura în lacrimi glasul.

Şoimaru zise deodată:

― Boierule, conteneşte puţin… Lămureşte-ne.

În lumina lunii stăteau faţă în faţă, privindu-se cu agerime. Dumitru Lie, cu tatarul cel subţire şi cu Ispas, slujitorul lui Bîrnovă, ieşiseră cu caii şi cu armele. Chirilă hangiul ascunsese ghioaga după cămeşoiu-i de cîlţi şi asculta şi el. ― Boierul cel bărbos tăcu.

― Întreabă! şopti Cantemir.

Şoimaru făcu un pas spre străin şi vorbi:

― Jupîne, sîntem ostaşi şi la nevoie putem da ajutor. Cînd ţi-au furat fata?

― De un ceas de vreme, prietinilor… Am venit într-o întinsoare aici… pe drumul pe care au apucat ei…

― Într-adevăr, se amestecă Chirilă, a trecut un pîlc de călăreţi acu un ceas…

― Vra să zică, au apucat drumul cel mare.

― Aşa cred. La o vreme aşa de tîrzie, ţin şleahul.

― Şi de ce-au furat pe copila dumnitale, boierule?

― Prietinilor buni! nu-i o copilă, e o domniţă! E copila mea şi nu trebuie s-o laud; dar şi leşii, la Liov şi la Varşovia, se uitau la ea cu gura căscată… Aşa ca un prost se uita şi cazacul la dînsa cînd am stat în popas.

― În pădure?

― Da în pădure… Şi-mi spunea că-i vataman şi are sate şi avere, dar eu nu voiam să înţeleg ce voia el să-mi spuie… Asta-i copilă scumpă, pan Vasca… îi zic eu.

― Vra să zică eraţi o leacă de prietini.

― Eram prietini de popas, boierule.

― Şi cum s-a întîmplat furtişagul?

― Cum să se-ntîmple? Hoţii lui pan Vasca mi-au pus suliţele la beregată, mi-au luat fata şi ce aveam cu ea şi s-au dus… Dacă nu-mi daţi sprijin, eu sînt bun să-mi iau viaţa! striga boierul.

― Conteneşte, jupîne… zise iar Şoimaru.

Apoi, întorcîndu-se în loc, îşi apropie capul de capetele prietinilor lui.

― Eu cred, şopti el, că-i boier de-ai Movileştilor. Au stat ascunşi în pădure, el şi cazacii, dar pare-mi-se că domniţa e prea frumoasă… aşa cum spune şi bătrînul.

― Pe Vasca îl cunoaştem noi… răspunse Cantemir, e cazac îndrăzneţ. Ne-am întîlnit de două ori cu el în Ucraina.

― Ce facem?

Tomsa

― Să vă spun eu ce facem, grăi liniştit Bîrnovă. Ni-i rînduit să ne fugărim după cazac şi după copilă. Nu putem lăsa suflet nevinovat pe mîna hoţului…

Boierul străin îşi plecase urechea; asculta. Cînd înţelese cum stă sfatul, se repezi în genunchi şi îşi împreună palmele cu un strigăt de adevărată durere:

― Pentru numele lui Dumnezeu, fraţilor, nu mă lăsaţi…

Cantemir apucă mîna lui Şoimaru:

― Mergem, Limbă-dulce?…

― Mergem, răspunse răzăşul.

― Atunci să încălicăm şi să plecăm! Trebuie să-l ajungem…

La aceste vorbe, într-o clipă, hangiul Chirilă se înfăţişă ploconindu-se adînc, ca să-şi primească plata. Slujitorii aduseră cai şi cei trei oşteni se azvîrliră în şăi.

Cantemir zise cătră tatarul lui:

― Ilun, tu pleacă înainte. Trebuie să găsim un pîlc de cazaci, care au trecut pe aici. I-ai auzit?

― I-am auzit! răspunse încet servul; după aceea, încălecînd sprinten, trecu un arc ş-o cucură de săgeţi la oblîncul lui Cantemir, dădu pinteni calului şi se strecură pe şleah ca o arătare.

― Boierule, încalică şi să mergem!… strigă Şoimaru. Străinul se prăvăli spre cal şi slugile lui pedestre îl aburcară în şa.

― Doamne! ajută-ne! gemu el din greu; şi după ce se aşeză în şa, îşi făcu o cruce mare. Iar ţie, calic bătrîn, am să-ţi arăt eu!… lasă c-am să-ţi arăt eu ţie… scrîşni el spre hangiu, arătîndu-i pumnul. Moş Chirilă, c-o mînă, îşi feri mai bine ghioaga, iar cu cealaltă se scarpină în capu-i pleşuv.

Porniră întăi domol. Simeon Bîrnovă mormăi mai mult în sine o frîntură de psalm, ca şi cum ar fi vrut să amintească fără de cuvinte că drumurile şi întîmplările oamenilor de la Dumnezeu cel din cer sînt rînduite.

Luna era sus şi lumina ca ziua; la han, în dos, izbucni bătaie de aripi şi cîntec de cucoş, şi de departe răzbăteau trîmbiţări slabe, pierdute. Deodată boierul cel bărbos, care mergea pe laturea drumului, dădu drumul unui răcnet răguşit; calul i se poticni şi-l prăvăli.

― Doamne Dumnezeule! Doamne Dumnezeule! gemu el, zvîrcolindu-se în pulbere.

― Ce-ai păţit, boierule? întrebă Simeon, rămînînd mai în urmă.

― Ah, jupîne, m-au ajuns blăstemele bătrîneţii. Să vie oamenii mei să mă ridice, văd că amarnic ceas am ajuns şi-mi rămîne pierdută copila…

Simeon răcni la argaţi, care veniră în goană. Boierul gîfîia şi pufnea în barba-i zbîrlită…

― Rămîi, jupîne, îi zise zîmbind Bîrnovă, şi cere pat şi prietinie lui Chirilă, pe care-ai vrut să-l jupeşti şi să-i umpli pielea cu paie… Pe lumea asta şi mişeii ne sînt de ajutorinţă!… Noi mergem şi fără dumneata după domniţă!…

Certîndu-şi slugile, străinul se ridica de jos şi pornea spre han, cu calul după el, alicnind. Iar Bîrnovă, ajungîndu-şi tovarăşii, le spuse rîzînd:

― Boierul doarme în patul nostru şi noi îi căutăm copila. Şi aceasta este o rînduială dreaptă!

Şi porniră grabnic prin răcoarea miezului nopţii.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

 

Croitorasul cel viteaz

Uriașul citi: „Șapte dintr-o lovitura!” și, crezand ca-i vorba de șapte oameni doborați de croitoraș dintr-o data, începu sa se uite altfel la farama de om ce-i statea în fața.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !