Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

IV.Se leagă o frăţie de sânge

Cantemir îi duse la cortul lui de matasă de coloarea cerului. Se aşezară pe covoare de Samarcand, se rezemară cu coatele de coltuce vişinii, între arme înflorite cu argint şi între ştofe scumpe.

 

Beiul îi privea cu prietinie, începea să-i întrebe despre viaţa lor; apoi întinse mîna şi trase dintr-un colţ două junghiuri cu mănunchiurile frumos lucrate, păreche cu cel pe care-l purta el la coapsă.

― Primiţi darul acesta, zise el, pentru frăţia noastră… Bătu din palme apoi şi se înfăţişară doi slujitori cu meşi galbeni în picioare şi cu capetele rase. La un cuvînt al stăpînului, se închinară, ieşiră, şi în clipă intrară iar, cu tablale încărcate de mîncare: pilaf şi fripturi de batal.

― Luaţi şi ospătaţi, zise Cantemir; luaţi ca dintr-al vostru… Întîmplarea de azi, adăogi el, e cea dintăi cumpănă din viaţa mea. Eu, de crud am ieşit la războaie; pînă astăzi însă n-am simţit înfiorarea morţii. Alah m-a păzit.

― Sînt asemenea veşti în viaţa omului… îl întrerupse Simeon Bîrnovă.

― De ce veşti? Crezi că trebuia să mor? În cartea cea mare de sus este scris că trebuia să simţesc o lovitură, o umilinţă, fără să fiu sîngerat, dar este pusă şi rînduiala ca să mă apere braţul vostru.

― Aşa este, vorbi iar Simeon, nici un fir de păr nu se clăteşte în lumea asta fără ştirea Celui-de-sus.

― Cine spune asta?

― Aşa e scris în cărţile noastre sfinte.

― Foarte adevărat e scris…

Apoi tatarul îi apucă de mînă şi-i privi în ochi pe rînd:

― Voi nu vă miraţi de frăţia noastră? Doar nu sîntem de o lege.

― Nu mă mir, răspunse Şoimaru, privindu-l cu ochii căprii cufundaţi subt o frunte adînc boltită. În pribegiile şi întîmplările vieţii mele, am văzut de multe ori asta… Ş-apoi voi, tatarii, sînteţi mai aprigi în trebile legii, decît noi.

― Aşa este. Dar eu unul ştiu să preţuiesc omul. De aceea v-am privit îndelung şi v-am cercetat înainte de a vă îmbrăţişa. Pe un om drept la înfăţişare şi la suflet l-a zidit acelaşi Dumnezeu care m-a zidit pe mine. Aşa socot eu. Eu am avut dascăl în Lehia, fraţilor, pe un om foarte învăţat, şi el mi-a spus aşa: că legea lui Mahomed, a lui Isa şi a lui Moise sînt date tot de Dumnezeu. El la fiecare a spus: A ta-i legea bună. Dar care-i cea mai bună numai el ştie. Toate-s bune, poate, şi el a înzestrat pe fiecare seminţie cu legea care i se potriveşte.

― Cum văd, beiule, tu eşti un om învăţat, zise Şoimaru rîzînd.

― Am învăţat şi eu ceva în zilele mele, am învăţat mai ales cu hogii noştri, şi chiar ei m-au deprins să înţeleg cum trebuie învăţătura Coranului. Să nu rîdeţi de mine, adăogi beiul arătîndu-şi dinţii ascuţiţi; eu am învăţat ş-a gusta vin din Moldova, de aceea puţin să vă miraţi că am buni prietini moldoveni…

Frăţiile de război se leagă repede; dar prietinia mai domol îşi face loc, după potriveala sufletelor. Încet-încet, gustînd din mîncări şi din mied, şi vorbind, se deprindeau unul cu altul şi se cunoşteau. Cei doi servi cu capetele rase aduseră ciubuce lungi şi cafele în filigene mari de argint; şi din vorbă în vorbă, inimile li se încălziră ca şi cafelele, şi începură a privi cu ochii umezi de duioşie prin fumul albastru al tutunului, care se răsfira domol deasupră-le, sub pînza cortului. În fumul acela, îndestulaţi de hrană, cu oasele trudite pe perine moi, sălbatica lor fire de oşteni făcea loc razei de lumină care totdeauna a stat ascunsă în sufletului omului. Cei doi moldoveni ascultau cum le povesteşte Cantemir despre tainicele seraiuri din Crîm, despre bogăţiile hanilor cu bărbi mari, în mijlocul cărora crescuse el. Le spunea şi despre tinereţă şi despre dorurile lui de vitejie, şi despre moliciunea bătrînilor. Privind ariile Mării Negre, avea dorinţa să plutească ca şi paserile vîntului spre vestitul Stambul, ori spre Caucazul cel întunecos. Şi ca să-şi poată face şi el un nume ş-un drum în lumea aceasta, ceruse învoire de la hanul cel mare al nohailor să se strămute c-o samă de războinici în Bugeac, mai în calea războaielor, mai aproape de prăzi, de cazaci şi de leşi.

― Şi de moldoveni… zise Bîrnovă.

― Cu moldovenii am fost şi duşmani şi putem fi şi prietini… răspunse rîzînd Cantemir. Apoi întrebă pe Şoimaru:

― Dar tu pe unde ţi-ai trăit viaţa?

― Ei, eu am umblat pe depărtate locuri… îngînă Şoimaru, lăsîndu-se cu totul, pe spate cu faţa în sus, şi punîndu-şi mînile sub ceafă… Eu sînt de locul meu de aproape de Bugeac, sînt dintr-un sat de pe apa Răutului, sînt adică orheian. Şi într-o cumpănă mare, cînd s-au ridicat toate neamurile mele răzăşeşti, a fost tăiat tatăl meu; ş-un frate mai mare m-a luat cu el peste hotare, în pribegie. Am trăit o vreme la Kiev, eram un copilandru. A murit bădiţa, ş-am rămas singur pe lume; şi m-am ridicat şi eu ca ucenic la un meşter de săbii. Ş-apoi am deprins meşteşugul armelor şi m-am făcut oştean, ş-am slujit între leşi; pe urmă, cu raiterii nemţi, am fost pînă-n ţara talienilor ş-a franţujilor. Am văzut cetăţi şi castele cum nu se află prin părţile noastre. Pe acolo este multă oaste care se bate în fier, ca şi husarii leşilor, şi ei cred că ţinuturile noastre sînt la marginea pămîntului… Hei, cîte-am văzut ş-am îndurat, numai inima mea şi Cel-de-sus ştiu! Am zăcut de răni şi de friguri rele; dar, ca soiul cel rău, nu m-am dat, n-am pierit. Şi pe urmă am slujit şi-ntre unguri… Ş-acolo, la Buda, după atîtea rătăciri, am auzit eu între oşteni grai românesc, ş-am înţeles că mă apropii de pămîntul nostru… Şoimaru se opri cu ochii visători.

― Şi ce-ai făcut? întrebă beiul.

― Apoi am auzit că Tomşa-Vodă chiamă oaste ş-am venit şi eu. I-am spus cine sînt şi unde-am slujit şi m-a bătut pe umăr… Eu la toate stăpînirile am slujit cu credinţă. Am să-l slujesc şi pe el. Dar Tomşa-Vodă nu ştie de ce m-am tras eu într-acoace… Eu numai lui Simeon Bîrnovă i-am spus, căci numai cu el m-am împrietinit dintre toţi oştenii lui Tomşa. Nu ştiu de ce, în anii aceştia în care mă aflu, după atîta pribegie, m-a pălit aşa un dor să-mi văd neamurile şi pămîntul în care am cunoscut lumina soarelui… Vreau să mă duc la apa Răutului… sfîrşi c-un glas blînd Şoimaru, ridicînd capul şi privind pe tatar…

― Atunci trebuie să te duci… murmură Cantemir, cîştigat de mişcarea sufletească a lui Şoimaru.

― Să vezi, beiule, cum îşi aduce aminte de toate… zise Bîrnovă.

― Fireşte că-mi aduc aminte, răspunse Tudor, cu privirile învăluite de amintiri. Îmi aduc aminte de codri fără sfîrşit… Într-un rînd, m-a luat cu el tătuţă, ş-am umblat mult prin pădure, şi eu stăteam în şa dinaintea lui. Şi ieşind la amurgit într-o poiană, am văzut zimbrii pentru întăia oară… I-am auzit mugind, i-am văzut răscolind pămîntul cu coarnele şi s-au năpustit în cîmpie… Pe urmă parcă văd şi acuma, între păduri multe, iazurile de pe Răut, cu nuferii cei albi şi galbeni… Şi într-un rînd mi-a spus tătuţa aşa: Ţine minte, băiete, că pămînturile noastre sînt cele mai frumoase din Ţara-de-jos… Apoi el a pierit, şi eu pămînturile noastre nu le-am mai văzut…

― Căpitanul Şoimaru-i bolnav aici… zise tatarul zîmbind şi bătîndu-se cu mîna pe piept.

― Uite, aşa îmi povestea şi mie, grăi Bîrnovă; parcă plîngea, ori cînta.

― Poate-i cere inima sîn şi glas de femeie… zîmbi tatarul.

― Femeile nu m-au oprit mult în viaţă! răspunse Şoimaru. Mie mi-i dor să văd apa Răutului şi mormintele părinteşti…

― Asta-i boală moldovenească, zise iar tatarul rîzînd. De ce? N-ai cer necuprins pînă la Dumnezeu? N-ai stepă fără hotar? Omul trebuie să fie ca pasărea văzduhului, şi ochiul lui nu trebuie să încremenească asupra unei pietre… Mormintele noastre tătăreşti, de la hanul nostru cel mare Timur, au rămas prin toate pustiurile lumii, şi noi ne-am mişcat ca pulberile pămîntului… Ne-am pus roabele cele frumoase în chervane, am încălicat pe cai ş-am adulmecat vînturile…

― Fiecare cu sufletul lui… grăi domol Bîrnovă; aşa cum i-a fost împărţit de la Dumnezeu. Eu parcă l-aş înţelege puţintel, măcar că toată viaţa mi-am petrecut-o la moşia bătrînească… Omul doreşte mai cu seamă ce-i lipseşte…

― Se poate, zise şi beiul, fiecare seminţie cu blăstămul ei. Nouă ni-i scris să rătăcim…

― Moldovenii, adăogi Simeon, sînt blăstămaţi să nu se poată despărţi de moşia lor…

― Aşa este, frate Simeoane! răspunse ca un răsunet răzăşul de la Răut.

Tăcură un răstimp. Se gîndeau tustrei fumînd iarba cea nouă şi mirositoare, adusă de peste mări. Cantemir întrebă încet:

― Ş-acu ce-ai să faci, frate Tudore?

― Trebuie să mă reped la Orhei…

― Şi pe urmă te-ntorci la Domnie?

― Poate m-oi întoarce…

― Atuncea om face un drum frăţesc într-acolo şi înapoi… zise cu voie-bună tatarul. Merg cu tine, nu ne putem despărţi aşa de curînd. Îmi eşti drag, ai un suflet ciudat şi o limbă dulce… Un drum pînă la Nistru îl facem ca vîntul!

― Dar pe mine unde mă lăsaţi? strigă Bîrnovă, ridicînd în sus braţul drept. Mergem în trei!

Iar Şoimaru, sculîndu-se din perini, cu ochii umezi, îmbrăţişă pe păgîn şi pe boier, fraţii lui.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !