Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XXXIII.Se pregăteşte ceas rău

Tomşa, aşezat în ţara muntenească, începu să lovească ţinuturile moldoveneşti din margine, răzbind pînă la Bîrlad. Armata leşilor şi-a Domniei nouă prinse a cunoaşte ş-a supune oraşe şi sate, aşezînd pîrcălabi noi şi staroşti, ridicînd biruri şi hrană pentru oameni şi cai. Doamna Elisabeta, aspră şi tare-n dorinţile ei, voia să ţină închinată ţara creştinilor leşi, şi să scape odată de ruşinea şi jugul necredincioşilor osmanlîi. Oşti proaspete trebuiau adunate, biruri nouă pentru plata lor trebuiau orînduite, şi Nistor vornicul şi hatmanii leşi o ajutau întru izbîndirea acestui vis îndrăzneţ. Dar ţara, pînă la împlinirea dosurilor ei, era zdrobită; oştile începeau în sate un iernatic silnic, luînd cu hapca pînea, vita şi muierea omului; şi ţărănimea îngrozită se mişca, hotărîtă să fugă iar peste hotare.

Nerăbdător, Orheianul, cu Magda şi pan Ludno, urmat de mazuri, – coborî cătră Răut, spre locurile după care cu dragoste suspina de atîta vreme. – Ştirea sosirii lor o primi Şoimaru îndată. Paznicii de la Murgeni năvăliră în sat călări, alungaţi parcă de cineva din urmă. Era într-o după-amiază, – şi soarele de toamnă lucea pe-un cer senin.

Cei doi oameni se opriră, descălecară şi se repeziră în ogradă. Tudor, cu mîna încă legată, le ieşi înainte.

― Ce este? întrebă el încruntînd sprînceana.

― Jupîne Tudore! grăi unul din ţărani, Gavril Lostun; am zărit din foişor pe boierul Stroie venind cu slujitori mulţi…

― Era uşor de bănuit… vorbi încet Tudor. A pornit fără întîrziere. L-aţi însemnat? L-aţi văzut bine?

― Doar îl cunoaştem! strigă Lostun. Numai el îi aşa de mare şi are un bărboi aşa de groaznic! Încă s-au oprit în locul unde face Răutul iaz ş-au privit înspre ostrov…

― De ce? nu era singur?

― Nu. Era şi cu alţi boieri de-ai lui…

― Bine, grăi Şoimaru, după o clipă de gîndire. Duceţi-vă şi chemaţi în grabă aice pe bătrîni, la sfat… Şi daţi semnul de clopot; trebuie să steie oamenii gata asupra armelor ş-a cailor. Parcă eu pot şti gîndurile Orheianului?…

Călăreţii încălecară în grabă şi porniră să îndeplinească porunca. – În sat se iscă zvon, deodată. Şoimaru auzi în vecinătate glasuri spăriate de femei care-şi chemau copiii; oamenii se adunau pe-acasă şi-şi grămădeau în staule vitele; copilandri adunau în goană, călărind pe deşelate, grămezi de cai care nechezau. – Era o vreme limpede şi dulce de toamnă şi toate zgomotele se auzeau desluşit…

Şoimaru chemă pe Lie şi-i porunci să-i gătească murgul şi să-l ţie înşeuat. Apoi numai c-o mînă îşi prinse sabia la chimir şi-şi îndesă în cap cuşma de oaie. – Pe poartă intră, dîrz şi morocănos, bătrînul Mihu; veni apoi părintele Ştefan; şi după el alţi bătrîni, cărunţi şi albi, – cei mai vechi şi mai mari ai neamului şoimăresc. Îl înconjurară pe oştean, îşi dădură căciulile brumării pe ochi, şi se rezemară în toiege.

― Aţi auzit? strigă deodată Tudor, privind aprig în juru-i. A venit Orheianu la Murgeni.

― Da, vorbi rar şi îndesat Mihu, a venit să stăpînească iar pămîntul răpit.

― Nu ştiu de ce-a venit! grăi Şoimaru înălţînd capul. A venit cu slujitori să ieie cu sila ce era tot al nostru şi ce ne-a întors judecata cu dreptate? E al lui, ori e-al nostru?

― Nu-i al lui! nu-i al lui! gemu cu tărie Mihu: e-al nostru ş-al strămoşilor noştri morţi!…

― Atunci îl apărăm?

Ca într-o înfiorare, Tudor îi petrecu pe toţi cu privirea-i scăpărătoare.

Bătrînii tăcură. Chiar Mihu, cu spinarea aplecată, îşi frămînta obrajii zbîrciţi şi cugeta ce răspuns să deie.

Preotul îşi ridică privirile asupra oşteanului şi grăi domol:

― L-om apăra cu hîrtiile noastre; acum se cuvine oare să tragem sabia?

― Bine, mormăi nemulţămit Mihu. Dar el cu dreptate vine să ni-l ieie?…

― Eu vă întreb un lucru: încă o dată! vorbi scurt Şoimaru. Al cui e pămîntul?

― E-al nostru, drept, răspunseră bătrînii ridicînd bărbile.

― Atunci de ce rîvneşte boierul cu arma la el?

― Staţi… vorbi iar preotul… Să aşteptăm, oameni buni! De ce să ne-nchipuim că vrea să-l ieie cu arma? Ce? e ţara în pradă, pe mîna turcilor? Doar e şi el creştin ca şi noi. Am trăit la un loc cu dînsul şi ne cunoaştem. Şi vom mai trăi, căci şi el are moşie dreaptă a lui în coasta noastră… Să-i cerem judecată nouă, oameni buni, să mergem iar la Domnie, – şi să puie pe masa divanului fiecare îndreptările lui! Şi oare vor fi ochii oamenilor aşa de orbiţi să nu vadă? şi Dumnezeu, chiar, ne va lăsa pieirii? Pentru păcatele noastre n-am suferit destul pîn-acuma?…

Bătrînii se întoarseră spre preot, mulţămiţi de cuvîntul lui cel bun.

― Înţeleaptă vorbă… rosti încet şi cu stăpînire Şoimaru. Suflete bune şi împăcate din pricina bătrîneţii!… Aţi uitat răutăţile de altădată? Pentru dreptul nostru, pe care de la dumneavoastră l-am învăţat, eu am să întreb pe gospodarii mei cei tineri, cu care am fost la oaste şi m-am luptat pentru Vodă. Pe dumneavoastră, uncheşilor, care-mi sînteţi părinţi şi rude bune, – tot am a vă mai întreba, a doua oară, ceva: cine-a zdrobit cu buzduganul ş-a ucis pe tatăl meu, care a luptat cu dumneavoastră alăturea, cînd eraţi tineri?

― Copilul are dreptate; voi aţi îmbătrînit! grăi cu tărie Mihu.

― Am dreptate, zise domolit deodată Şoimaru, căci de la dumneata am învăţat să iubesc moşia… Cînd au intrat mai dinioarea vestitorii în sat, şi mi-au dat ştirea sosirii Orheianului, ş-au risipit-o apoi tuturora, – nevestele şi copiii mai bine au înţeles că vine un vînt de primejdie; şi tot freamătul care s-a deşteptat în sat a arătat inimii mele că nu se înşală!…

― Are dreptate nepotul! vorbi mai tare Mihu.

― Cu toate acestea să stăm pe dreptatea noastră – şi să aşteptăm… încheie Şoimaru, dar cu caii şi armele gata…

Bătrînii îşi plecară frunţile, apoi îmbrăţişară pe oştean: simţeau şi ei a cui e dreptatea; dar peste apa sufletului lor, odată tulburată, acuma se întinsese luciul uitării ş-al iertărilor.

Clopotul prinse a suna în turnul bisericii; Şoimaru se îndreptă spre ţintirim, tăcut şi cu sufletul zbuciumat. Stătu înaintea pietrei pe care era scris numele lui Ionaşcu, şi părea a se gîndi. – Visa la întîmplările care se puteau isca, ş-o nelinişte grea îl cucerea clipă cu clipă. Totuşi, cu mişcări hotărîte şi cu ochii aspri, intră în adunarea oştenilor lui, cerîndu-le să fie gata pentru orice ceas de primejdie.

― Să ţie fiecare om mîna pe sabie! grăi el cu străşnicie.

Dar după-amiaza trecu liniştită, fără întîmplări, şi soarele se cufundă într-o pîclă uşoară, ca-n nişte mări de pace, ce se întindeau dincolo de zări…

Străjerii trimeşi spre Murgeni aduseră cuvînt bun: linişte!

― Ce gînd are boierul? întrebă Mihu, privind cu îndoială spre fecior.

Şoimaru înălţă din umeri şi oftă; strînse mai bine chinga care-i ţinea braţul legat la chimir şi nu răspunse.

Îndată ce se întinse umbra serii, – răsări luna cătră pustietăţile Bugeacului, mare şi sîngeroasă, pe un cer fără nici un nour; şi la poartă se opri un străjer, aducînd pe un slujitor călare de la Murgeni.

Şoimaru se aşeză pe prispă, ca şi cum n-avea nimica de ascultat. Bătrînul Mihu aşteptă să înainteze omul boieresc pîn-aproape şi-l întrebă cu prefăcută linişte:

― Ce veste, voinicule?

― Bună pace, jupîne… zise slujitorul. Boierul nostru a venit la Murgeni.

― Ştim.

― Şi m-a trimes să vă spun cuvînt bun: domnia lui vra să se împace cu dumneavoastră…

― Aşa?

― Da, precum vă spun. Zice boierul: Domnia nouă s-a aşezat pentru multă vreme; ţara nu mai trebuie bîntuită; să punem la cale treburile noastre: fiecare cu drepturile lui şi Dumnezeu cu toţi…

― Ai grăit cuvînt bun, Constandine… vorbi cu glas mai îmblînzit moşneagul.

Nădejdea îl făcea mai blajin, – şi cunoştea şi chema pe nume pe slujitor, care era un ţăran, aşezat de mult, vecin, pe Murgenii boierului Stroie.

― Ce răspuns să dau? întrebă omul. Bătrînul privi spre Şoimaru.

― Nici un răspuns; să vedem… mormăi oşteanul.

Slujitorul plecă, pe drum luminat de lună. În sat părea că s-a întins deplină linişte. Dar la fîntîna lui Grozav, cătră pădurile Murgenilor, erau adunaţi şi treji, cu cai înşăuaţi, răzăşii.

Tudor chemă pe Lie şi porunci să-i aducă murgul şi să încalece şi el, cu săneaţa încărcată. Îşi cercetă sabia şi porni cătră Murgeni, să se încredinţeze singur, cu ochii lui, ce se pregăteşte şi se fierbe la curtea Orheianului.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !