Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XXXII.Durerea lui jupîn Stroie

Bătălia în care Tomşa fusese înfrînt, cu toţi tatarii şi răzăşii lui, se dăduse dimineaţă tare, în cea dintîi zi a lui octomvrie. Izbirea fusese scurtă şi crîncenă; curînd dispărură călăreţii Domnitorului risipiţi în stoluri în zarea Tătărănilor. Rămaseră pe loc numai morţii şi răniţii, pe care-i sfîrşeau de zile săbiile şi suliţele; şi deasupra rîpii de la Tăuteşti, darabanii şi siimenii în care leşii au tăiat fără contenire, pînă ce le-au căzut braţele de trudă.

 

Şi azi răscoleşte plugul acolo oasele morţilor.

Nemernicii oameni de ţară, îngroziţi, lepădaseră ghioagele, coasele şi topoarele şi îngenunchiaseră, cu cuşmele în mînă şi cu pletele în ochi. În ei intrase urlînd căzăcimea şi i-ar fi potopit dacă, la porunca lui Corecki, nu li s-ar fi pus în cale cu lăncile lor lungi husarii, oaste aleasă de nobili.

― Pace! strigă Samoil înălţînd în sus sabia. Daţi-vă îndărăt, păcătoşilor! Nu ucideţi oamenii care se dau robi!

Apoi alergă în goană spre hatmanul Visniovecki, şi, pe cai stînd, se sărutară amîndoi pentru bucuria biruinţii, – şi plecară în urmă să îmbrăţişeze şi să firitisească şi pe Vodă Alexăndrel.

Îndată, după semnul de adunare al trîmbiţilor şi după porunca hătmăniei, – pedestraşii desprinseră chervanele legate, le rînduiră cu caii înhămaţi şi se pregătiră de intrare în scaunul Domniei. Husari leşi porniră pe dată la Hotin ca s-aducă, în carîte grele, pe Doamna Elisabeta, pe Domniţa Ecaterina şi celelalte subţiri şi gingaşe obraze femeieşti. – Iar Visniovecki, rînduind oastea şi tot alaiul, dădu poruncă de înaintare spre Iaşi chiar asupra amiezii.

Boieri călăreţi sosiseră din partea unora din bătrîni, ş-a părintelui mitropolit; drumul, era slobod: tîrgul aştepta domn nou şi privelişte mare. Vestea înfrîngerii lui Tomşa trecuse prin Iaşi ca furtuna de grindină, cu boierii şi călăreţii năprasnic fugind pe cai, cu plete şi coame spulberate.

Cînd alaiul fu rînduit, pan Visniovecki veni la Alexandru şi-i zise mîndru, plecîndu-şi sabia:

― Primeşte scaunul părintelui tău, Voievoade!…

Tinerelul cocon zîmbi cu faţa lui prelungă şi albă şi-şi dădu pe spate pletele bălai. Subţirel şi drept pe cal, în strai de domn moldovan, cu contăş scump şi gugiuman de sobol, era frumos la vedere şi părea mai degrabă o domniţă în straie bărbăteşti.

După obicei, cînd ajunseră la margine, le ieşiră întru întîmpinare tîrgoveţii, deprinşi cu toate schimbările domniei, ca şi cu schimbătoarea vreme a ţării; şi în turnuri clopotele de aramă prinseră a cînta slava celui mai nou biruitor.

Şi intrară cu mare fală şleahticii cei mari, Visniovecki şi Corecki, avînd la mijloc, între ei, pe fiul lui Irimia, – iar după ei păşea pe cai mîndru împodobiţi garda franţuzească a căpitanului Montespin, care era în leafa Doamnei Elisabeta: erau în ea cincizeci de cavaleri cu platoşă şi coif, – oameni vechi de război, cu săbii grele. Priveau mîndri în jurul lor şi cu nepăsare: mai treceau printr-o ţară şi mai vedeau un tîrg nenorocit. Tot aşa de bine rînduiţi şi în straie scînteietoare trecură husarii leşi. După pasul tăcut al acestora, – amestecaţi şi gălăgioşi veneau boierii moldoveni şi leşi, şi altă multă oaste cu miile de robi ţărani, mînaţi cu bice: au curs înlăuntrul tîrgului două ceasuri încheiate. Şi tocmai în urmă, după se sloboziseră pe mărgini pîlcuri de pradă, intrară buluc cazacii cu cojoacele lor stropite şi mînjite de sînge.

Cum se apropiară de Curtea Domnească, trîmbiţile, fluierele şi dobele începură a suna fără întrerupere. În acest zvon ascuţit şi biruitor, Alexandru intră în biserica domnilor, – apoi ieşi şi trecu la palat unde îl aştepta tronul împodobit cu covoare. Oastea umplu ograda şi toate uliţile din jur pînă la mari depărtări, şi boierii şi leşii se îmbulziră în sala cea mare.

Acolo s-au firitisit cu toţii şi s-au îmbrăţişat din nou şi Alexandru s-a urcat pe tronul părintelui său, – pe cînd nu mai conteneau şi tremurau ascuţit bucuroasele flaute. În vremea asta, se pregătea masă mare, iar oştenii cazaci şi leşi au început a împunge pe tîrgoveţi, a năzui spre dugheni şi spre neveste: toţi biruitorii, şi cei de frunte şi cei de rînd, erau flămînzi de mîncare şi petreceri.

La această masă mare, în grabă aşezată, jupîn Stroie Orheianu zise cătră pan Ludno, ginerele său:

― Acuma, între două pocaluri, dragul meu, să vorbim puţintel şi despre rînduiala pe care o poate face măria sa Alexandru în trebile ţării. Vei vedea atuncea, pan Antonie, că nu degeaba ai înarmat dumneata cinci sute din servii domniei tale şi i-ai deprins la război…

― Mazurii mei s-au purtat într-adevăr straşnic… grăi Ludno, întinzînd îndărăt, spre cupar, paharul.

― Da; de asta te bucuri, dar mai tare te vei bucura, cînd cu adevărat te vei folosi de vitejia lor…

― Ce vrei să spui, socrule? întrebă leahul rîzînd. Orheianu trase mai întăi cătră sine un taler mare, în care se afla întins un crap de trei ocă. Îl ţinu între palmele întinse, parcă l-ar fi umbrit, şi-l gustă poftitor cu ochii. Încetinel după aceea începu să-l spintece cu cuţitul pe la spinare, ca s-aleagă carnea bună, rumenită-n undelemn, de ţesătura de oase.

― Hof! oftă el purtîndu-şi limba în gură şi înghiţind în sec; că bun lucru ştiu să gătească monahii noştri… Dacă nu erau ei, şi iazul lor din vale, – nu mi s-ar fi bucurat ochii de-aşa bunătate! Nu pofteşti, pan Antonie?…

Antonie îşi întinse talerul; începu a gusta din peşte mai mult din vîrful buzelor, şi privea uimit şi zîmbitor la Orheianu cum mînca de pripit şi de grozav. Boierul se îndeletnici o vreme cu crapul monahilor, apoi oftă adînc, răsturnîndu-se în scaun, şi-şi sorbi cu ochii închişi paharul mare de vin.

― Ei, amu să vedem ce mai face Vodă! pufni el.

În capul mesei, între nobili şi boieri moldoveni, Alexăndrel sta drept pe un jilţ mai înalt. Îl bucurase cel întăi pahar de vin. Rîdea şi vorbea cu hatmanul leah, cu Samoil şi cu marele vornic Nistor şi le amintea, cu un zîmbet de dispreţ, despre proasta şi lăudăroasa scrisoare ce-i trimisese Tomşa înaintea bătăliei.

― Noi i-am scris răspunsul pe spate! zise el vesel, acuma ceteşte şi înţelege că semeţia lui a fost prea grabnică! – Şi cu degetele lui delicate, Vodă cel tînăr îşi mîngîie haina trandafirie de atlaz şi-şi potrivi la piept ceasornicul de aur în chip de ou, – care-i arăta că numai de patru ceasuri e stăpîn vremelnic al Moldovei.

Orheianu crezu nimerită clipa, – şi se sculă în picioare, mare, gros şi bărbos.

― Măria ta! milostive Doamne! strigă el c-un glas tare, şi se întoarseră cătră el nenumărate capete de oaspeţi; noi cu dragoste te-am împresurat, şi ne-am luptat ca să dobîndeşti ocina pe care ţi-a lăsat-o milostivul şi viteazul tău părinte! Acuma te vom ruga în genunchi noi toţi boierii cei buni de ţară… să faci măria ta rînduială, să pliveşti neghina, să îngrozeşti pe răi şi să ne fii nouă părinte bun! Căci noi cu toţii am pătimit de pe urma mişelului de Tomşa: la toţi ne-a răpit averile, ne-a împărţit moşiile, ş-am rămas calici în ţară străină, măria ta…

― Bătrînul a grăit cuvînt drept… glăsui grav de la locul lui vornicul Nistor. Se cade să se întoarcă boierilor tot ce au pierdut! Şi să fie iertată şi miluită şi prostimea; căci şi ea are loc sub soare!

― Vom împărţi dreptate tuturora… zise Alexăndrel, ridicînd mîndru capul. Vom chibzui cu boierii şi sfetnicii noştri, să aducem în ţara noastră iarăşi mărirea cea de demult!

Privirile tînărului voievod se înflăcărară şi leşii se grăbiră să-l laude pentru frumoasele lui cuvinte.

Orheianu se aşeză mulţămit în scaun şi se-ntoarse spre ginerele său, clipind şiret din ochi.

― Voiai, pan Antonie, să afli la ce-ţi va folosi cu adevărat vitejia mazurilor domniei tale? Ştii că eu am în Ţara-de-sus patru moşii cu păduri mari, cu iazuri, crîşme şi mori. Dar în Ţara-de-jos am de două ori pe atîtea, – ş-acolo creşteam vitele mele cele bune, pe care le trimiteam la vînzare în Lehia şi la nemţi. Acuma îţi voi spune numai atîta, că cel mai mare şi mai bun pămînt al meu, care ţine de Murgeni şi se-ntinde şase ori şapte mii de fălci, e cel despre care-ţi grăiam odată, şi pe care mi l-a rupt Tomşa şi l-a dat obraznicilor răzăşi de la Şoimăreşti… La acest pămînt am ţinut eu, pentru că a fost averea mea… Acolo mi s-au înmulţit vitele, acolo am vii, acolo, între sate, am rateşe bănoase şi mori care-mi aduc greu uium; şi iazuri cu peşte, şi cinci mii de ştiubeie în prisăci… Toate le-am avut, căci mi le-a hrăpit tiranul… Acuma cată, pan Antonie, să le dobîndim îndărăt. Aceasta-i averea mea. Celelalte moşii, pe lîngă asta sînt nişte pustietăţi!

― Cum? strigă rîzînd Ludno; eu te-am crezut, pan Stroie, bogat mai mult în vorbe şi-n pofală! Şi văd că eşti cuprins cît şi noi, în Lehia…

― Ai crezut asta? strigă Orheianu cu supărare.

― Da, mărturisesc, vorbi cu bună-voie pan Anton, şi te rog iartă-mă!… Eu nu-ţi sînt ginere pentru c-am socotit că vei fi avînd averi; eu m-am închinat Magdei mele. Pentru ea am îmbrăcat zale; pe ea am urmat-o!… Dar de vreme ce spui că ai bunuri, se cade să le apărăm şi să le cîştigăm îndărăt…

― Tot ale Magdei ş-ale domniei tale vor fi!… strigă cu înduioşare Stroie, şi iar sorbi o cupă de vin. Şi-n juru-le vuia sala de un murmur greu, iar din ogradă şi din alte încăperi veneau cîntecele şi chiotele cavalerilor şi oştenilor care închinau şi ei băutură şi se săturau cu mîncări, în scurt împlinite de la localnici.

― Las’ să se veselească! grăia cătră Domn vornicul Nistor. Atîta bucurie pe lume are şi oşteanul!

Orheianu se plecă spre urechea lui pan Ludno.

― Ginere! spuse el cu veselie. Ştii ce-am cugetat eu, cît am stat şi am băut acest pocal de vin? Mult mi-a plăcut mie în Lehia un lucru: Servu-i serv; boieru-i boier! Ai cu cine munci pămîntul, ai cu cine ieşi la război! Omul tău l-ai aşezat, l-ai legat de pămînt, e-al tău! Pe cînd la noi, iubite, din pricina asprelor vremi, se risipesc proştii ţărani şi ţi-i apucă toţi din toate părţile… Şi sînt locuri cu popor des, mai ferite, mai apărate, – ş-acolo sînt răzăşi care-s mai fuduli decît noi, boierii… Tare-aş dori eu să-i îmblînzesc şi să-i aduc la cuminţenie, să fie ei ai mei şi să mă cunoască de stăpîn!…

După această dulce vorbire către leah, jupîn Orheianu întinse iar cupa peste umăr.

― Căci eu, începu el iar, eu, boierule, totdeauna am stat ş-am cugetat cu jale la risipa moşiei noastre… Era odată mare, era odată tare, – chiar şi pe craii voştri i-a bătut Ştefan-Vodă cel Bătrîn şi alţii… Aşa se găseşte însemnat în letopiseţul cel vechi slovenesc… întreabă pe vornicul Nistor, să-ţi spuie şi el. Şi pe turci i-am bătut; şi pe unguri, şi pe toţi… Aşa era în vremea veche… Şi de ce, iubite? Să-ţi spun eu de ce. Pentru că poporul era ascultător, se scula ca un singur om la glasul lui Vodă, şi-al boierilor… Aşa să fie ş-acuma, – şi iar ne-om ridica unde am fost… Pe mine mă doare inima, pan Ludno, cînd văd cît de jos am căzut!…

Pan Ludno zîmbi:

― Atunci s-aşteptăm pe Magda, care soseşte cu Doamna Elisabeta, şi să ne ducem cu mazurii mei să facem rînduială unde spui şi cum spui. Aşa este?… Bun cuvînt?

― Da, aşa este! grăi cu duioşie Orheianu. Mult mă bucur că mă aflu iar cu Domnul meu, la ţara mea, şi voi vedea iar prisăcile şi morile, şi grădinile, şi toate, care la noi îs mai frumoase, boierule, decît oriunde pe pămînt!…





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !