Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XXIX.Sfaturi la doamna Irimiei Vodă

Tăierea lui Botoşan, cumnatul răposatului Irimia-Voievod, şi surparea atîtor case boiereşti, a făcut vîlvă şi sunet mare, şi-n ţară, dar mai ales peste hotar, la leşi, unde Doamna Elisabeta de trei ani aştepta cu feciorul şi fetele ei.

– Cu stropituri de lacrimi a scris ea răvaşe cătră prietini şi cătră rude şi a rugat pe soţii fetelor sale Regina şi Ana, voievozi străluciţi şi cu trecere, Mihai Visniovecki şi Maximilian Pjerebski, să arate craiului Sigismund marea ei durere: un cocon ucis, alţii pribegi şi domnia ţării sale în mîna unui tiran aşezat de păgîni. „Moldova întreagă plînge şi geme… spunea ea. Chiamă pe domnul ei adevărat, căci nu mai poate răbda atîtea prădăciuni, atîta nedreptate ş-atîta sînge. Fug boierii peste hotar şi se pustieşte ţara. Ş-ar trebui generoşii nobili să n-o lase pe ea, văduvă de voievod, şi să aibă milă şi de biata Moldovă, care-i chiamă cu jalnic glas”.

La una din adunările care aveau loc în palatul ei din Liov, – după povestirile înfricoşătoare ale boierilor fugari, ridică glas jupîn Stroie Orheianu şi prinse a arăta cu mare fierbinţeală că nu mai este vreme de întîrziere ş-a sosit ceasul din urmă.

― Iată, zicea el, cinstiţii boieri care sînt de faţă, Vascan Furtună şi Nasta, şi Alexa Hulpe, care chiar acuma au căzut la picioarele Doamnei, arată că ţara nu mai poate răbda… Tomşa îşi face de cap: taie şi spînzură; globeşte averile noastre muncite şi-şi face rîs de ţara noastră cea blagoslovită…

Doamna Elisabeta privea în juru-i cu ochii ei mîndri. Primise o scrisoare bună de la nobilul Vladimir; cuscrul ei, prin care-i arăta că mila Craiului a fost nespusă auzind de lacrimile ei, dar că pacea Republicei nu poate fi tulburată: Turcul e prea îndrăzneţ şi tare. Totuşi, zicea în taină Coribut, – Regele va închide ochii şi se va face că n-aude, dacă ginerii Doamnei şi prietinii ei ar găsi de cuviinţă s-o ajute cu armele. „Numai să dea Dumnezeu să fie norocul mai prielnic decît în trecut!” sfîrşea scrisoarea.

― Cinstiţilor boieri! grăi ea cu glasu-i metalic. Nici noi nu mai putem îndura cîte auzim. Ni se rupe inima de milă pentru Ţară, şi ne-am hotărît! Iată, chiar azi aştept pe ginerele meu Mihail şi pe viteazul magnat Samoil Corecki care, de se va milostivi Dumnezeu, se va însoţi în curînd cu copila noastră Ecaterina. Trebuie să ne înţelegem şi să ridicăm în scurt oaste…

Doamna mai vorbi multe şi întrebă de multe pe boierii pribegi. Iar pan Stroie Orheianu umbla de la unul la altul, îşi scotea pîntecele în afară şi purta cu mîndrie la braţ pe ginerele dumnealui, şleahtic bogat, dar cam stătut, chel şi cu barba căruntă: Anton Ludno. Nu mai era tînăr pan Anton, dar moşiile lui se întindeau cît ţinuturi întregi; şi, – Minski, tinerelul bălan, zburînd, – vrednicul boier găsise un mire care putea să îmbrace numai în aur şi pietre scumpe pe mîndra lui copilă!

― Acesta-i om mai cu scaun la cap, şoptea el totdeauna cătră boieri. Eu mă aflu mîndru că am ginere un magnat, bogat cît nici el singur nu-şi ştie măsura averii. Pe lîngă că-i înţelept şi mie cu priinţă, apoi la Magda mea ţine ca la ochii din cap. I-a cumpărat caretă, cu cai albi ca omătul şi c-un harap negru care sare de pe capră şi-i deschide portiţa… E om straşnic, boieri dumneavoastră!

Într-adevăr, Ludno era un om cunoscut prin deşteptăciunea lui. Era grozav de bogat; umblase mult prin lume şi fusese la Paris. În tinereţă îşi făcuse faimă prin petrecerile şi destrăbălările lui. Iar acuma, dintrodată, după ce toată lumea îl ştia cuminţit, căzuse la năprasnică dragoste pentru Magda Orheianului, o ceruse de la tatăl ei şi se însurase cu dînsa cu trei luni de zile în urmă.

― Prea luminată Doamnă! grăi deodată Orheianu oprindu-se înaintea scaunului Elisabetei. Porunceşte, şi noi ne vom da cel din urmă ban de nafură ca să plătim oşteni buni!

― Cunosc credinţa domniei tale, jupîn Stroie, răspunse Moviloaia. Ne-om aduce aminte, cînd va aşeza Dumnezeu pe Alexăndrel la locul lui, – de toţi cei care s-au jertfit!

― Şi mai ales, adăogi Stroie, nu trebuie să întîrziem! Ţara nu-l mai poate răbda pe Tomşa!

Elisabeta aruncă o privire pătrunzătoare asupra Orheianului, apoi se întoarse grăind şi zîmbind cătră ceilalţi boieri.

Anton Ludno trase de mînică pe socrul său şi-i zise împingîndu-l încet în laturi:

― Pan Stroie, dacă ţara nu-l mai poate răbda pe Tomşa al dumneavoastră, de ce nu-l alungă? Ce nevoie este să-ţi cheltuieşti domnia ta şi banul de nafură?

Ludno zîmbea şiret: banii de nafură ai lui Orheianu ştia el cine-i va plăti.

― Apoi, vezi dumneata, ginere, răspunse boierul, – ţara-l urăşte, dar nu-l poate alunga.

― Înţeleg… răspunse Ludno.

― Fireşte, zise repede Stroie, ce pot cei slabi? Trebuie să ridicăm ajutor noi. Altfel cum îmi voi putea dobîndi îndărăt moşiile mele pe care Tomşa mi le-a răpit şi le-a dat la nişte răzăşi calici!

― Da, da… oftă Anton Ludno. Fiecare cu durerea lui. Pe Doamnă aşa de cumplit o ustură durerea ţării, încît abia aşteaptă să puie în scaun pe cocon şi să înceapă a porunci ea. Doamna Elisabeta e vrednică muiere! Dar aveţi dreptate. Şi dacă-i vorba s-avem dobîndă, lesne îţi voi putea da banii de nafură, pan Stroie.

― Ehe! ce ginere am eu! vorbi încet Orheianu, lăsînd pe Ludno şi trecînd între boierii moldoveni. Pot spune că din cuvîntul meu nu iese. Şi eu îl voi face să adune el singur, pe socoteala lui, cu toate straiele şi armele, cinci sute de oameni, cînd va fi să năvălim în ţară!

Intrau fetele Doamnei, Caterina şi Ana, întovărăşite de Magda; şi Ludno se grăbi să le iasă întru întîmpinare. Îndată după ele sosiră nobilii Mihail Visniovecki şi Samoil Corecki, – şi marele boier moldovan Nistor Ureche. – Cu toţii împresurară pe Elisabeta, cu vorbe de ţeremonie, întrebînd-o de sănătate şi de veştile de la Moldova.

Doamna suspina cu amar.

― Pătrunsă sînt de mîhnire, ca de moarte, răspunse ea. Boierii pribegiţi, care au sosit acum, din nou mi-au povestit cum s-a întîmplat pieirea dragului meu frate!…

Caterina şi Ana se aşezară de-a dreapta şi de-a stînga ei; iar Mihail Visniovecki cuvîntă astfel:

― Eu, Doamnă, cunosc de mult durerea care te asupreşte; şi înţeleg că a venit ceasul să liniştim lucrurile deplin, şi să aşezăm pe cumnatul Alexandru în scaunul tatălui său. De la cine vei putea dobîndi o mînă de ajutor, dacă nu de la noi?

― Fără îndoială! strigă Corecki, aţintind pe frumoasa Ecaterina. Ce ne pasă nouă, domni peste pămînturile şi servii noştri, de ce crede Regele şi de ce poate spune el!

Mai întăi el nu-i din neamul nostru, şi l-am ales ca să ne păstreze privilegiile… C-un rege care se teme aşa de grozav de Turc, ce putem face? La curte la Varşovia, ei ştiu numai să petreacă. Au ajuns şi preoţii să iasă îmbrăcaţi la mascarade, şi să danţeze, pentru că maiestatea sa Regina a avut bunăvoinţa să dăruiască Poloniei un prunc…

Ludno, care era într-un colţ, începu a rîde; şi nimeni nu înţelese dacă vorbeşte într-adins:

― Îmi place mult, nobile pan, neatîrnarea domniei tale! Craiul niciodată nu trebuie să treacă peste noi; altfel zadarnic s-au luptat, cu atîtea rînduri de regi, glorioşii noştri strămoşi!…

Boierii moldoveni nu se mirau prea mult de îndrăzneţele cuvinte ale lui Corecki, deoarece şi ei aveau obicei să sfîşie din cuvinte pe Domni, ba chiar să-i şi suduie.

― Luminăţia sa Craiul, grăi Elisabeta, are pricini pentru care doreşte pacea. Nu se cade să cercetez eu planurile sale. Totuşi ştiu că are cătră mine o nesecată bunătate şi se va bucura cînd vom putea dobîndi ce-am pierdut!

Văduva zîmbi cu dulceaţă şi cu şiretenie spre pan Samoil, apoi îl rugă să arate ce planuri are. – Şi tînărul nobil arătă îndată că s-a înţeles cu Visniovecki să ridice oşteni din servii lor şi să ia în leafă căzăcime. – Nistor Ureche, sfetnic foarte înţelept al răposatului Irimia, foarte priceput în treburile ţării şi în schimbările pe care le orînduia Cel-de-sus în ţara Moldovei, intră şi el în sfat cu adînci cuvinte şi arătă scrisori de la mazili care stăteau la moşiile lor în ţară şi chiar de la boierii care se mai puteau aciua pe lîngă Tomşa, deşi tremurau în fiece ceas de groaza lui; şi lămuri că şi aceste înţelegeri cu cei dinlăuntru trag mult în cumpăna dreptăţii.

― Ei toţi vor fi coada toporului cu care vom tăia copacul de la rădăcină! sfîrşi el cu tîlc.

Ureche era bărbat încercat şi cărturar, şi Doamna nu făcea un pas fără sfatul lui, de şi era mîndră şi ahtiată cumplit de domnie, nu atît pentru coconul ei, cît pentru ea. Şoptea Orheianu, care nu tăcea cum nu tace izvorul, că Doamna chiar ar fi căzut la slăbiciune pentru Nistor; dar tot el adăogea că acest zvon nu poate fi adevărat; că văduva se va fi arătînd cu zîmbet şi bunătate numai fiindcă un om ca vornicul preţuia singur cît o oaste, – pentru sfaturile care le da şi legăturile pe care le avea cu boierii ţării.

Lovirea lui Tomşa şi intrarea cu alte oşti în săraca ţară moldovenească se punea la cale într-o încăpere bogată, înflorită cu podoabe apusene. Şi boierii care încă nu văzuseră strălucita Lehie priveau cu uimire spre florile de aur şi pietre rare care împodobeau şi pe femei şi pe nobili. Vorbele alese şi înflorite pe care magnaţii aceia subţiri le rosteau cu uşurinţă, parcă erau tot ceva de preţ, ca şi tot ce-i înconjura. Ei veneau dintr-o sălbătăcie, şi Iaşii lor era un nevrednic tîrg de magherniţe şi căsuţe. Cum era cu putinţă ca o Doamnă care trăia într-aşa averi, cu asemenea prietini şi rude, şi cu o oştire ca cea a leşilor, să nu biruiască pe sîngerosul Tomşa? – şopteau încet între ei, împărtăşindu-şi mirările şi ascultînd cînd pe Corecki, cînd pe Ureche vornicul; iar fata boierului Orheianu se apropie uşor de dînşii şi se aşeză pe-un scaun. Era îmbrăcată c-o rochie grea de catifea vişinie, şi la gît avea un rîuşor de mărgărintare… Boierii se traseră puţin, ca şi cum ar fi vrut să-i facă loc, şi se uitară unii la alţii ciudat: căci în ţară muierile n-aveau scaun în sfaturile bărbaţilor. Dar ea venise, mlădie şi frumoasă, pentru-o pricină, şi se întoarse spre ei c-un glas dulce:

― Boieri dumneavoastră, nu vă supăraţi daca vă-n-treb cînd aţi venit din ţară…

Boierii zîmbiră. Era aşa de albă şi cu strai ales, şi ei o crezuseră leaşcă.

― M-aţi crezut străină? vorbi ea şi începu a rîde cu gingăşie. Eu sînt fiica Orheianului şi sînt măritata după Anton Ludno, magnat al Lehiei. Îmi spuneţi cînd aţi venit?

― Am căzut în Liov asară, domniţă! se grăbi să răspundă boierul Vascan Furtună.

― Şi aţi fost faţă cînd s-au sculat boierii de s-au lovit cu Tomşa, pe cît am auzit?

― Da, ş-am scăpat de la grea primejdie, mulţămim lui Dumnezeu!

― A avut Tomşa într-adevăr atîta oaste? Eu am înţeles că i-au fost de mare ajutorinţă răzăşii de la Orhei…

― E prea adevărat. I-au sărit în ajutor orheienii c-un căpitan al lor Tudor Şoimaru…

― Da-da, îngînă Magda; am mai auzit de el.

― Trebuie să fi auzit, o încredinţă Vascan. Fără el, noi răpuneam pe Tomşa!

Magda mai făcu şi alte uşoare întrebări, apoi iar se întoarse la orheieni. Dar boierii nu ştiau să-i spuie mai multe, şi nici n-apucaseră a vedea la ochi pe înfricoşatul Şoimar. – Ea tăcu şi rămase gîndindu-se pe scaunul ei, pînă ce pan Anton Ludno, văzîndu-i ochii umbriţi de tristeţă, se grăbi să se apropie şi să se închine înaintea ei.

― Spune-mi, sufletul meu, la ce te gîndeşti? o întrebă el c-un glas plin de dulceaţă.

Ea îl privi ca într-o mare depărtare, îl cunoscu după pleşuvie şi după ochii obosiţi, şi-şi feri în laturi capul; dar cînd îi vorbi a doua oară, îşi veni în fire şi-i cuprinse braţul înălţîndu-se în picioare. Apoi se aplecă asupra lui şi-l întrebă:

― Te rog să-mi răspunzi, soţul meu, dacă vei ajuta pe Doamna noastră şi vom merge şi noi la Moldova…

― Dacă porunceşti, de ce nu? răspunse galant Ludno. Pot merge şi pîn’ la scaunul Sultanului!

Ea oftă şi-l privi clătinîndu-şi căpşorul, apoi fugi iar cu gîndul departe.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

 

Croitorasul cel viteaz

Uriașul citi: „Șapte dintr-o lovitura!” și, crezand ca-i vorba de șapte oameni doborați de croitoraș dintr-o data, începu sa se uite altfel la farama de om ce-i statea în fața.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !