Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XXVIII.Arată un crîncen judeţ

Boierii cei mari hotărîseră, îndemnaţi de armaşul Nicoriţă, să nu mai zăbovească de-a surda la Cucuteni. Strigările în leafă ale Domniei rupeau necontenit din ţărănimea adunată de ei. Oamenii cei proşti juraseră pe sfînta cruce, în genunchi, şi-i legaseră preoţi cu grozav blăstăm; dar, după obiceiul timpului, mojicii erau porniţi spre necredinţă şi uşor îşi călcau legămîntul. De altminteri şi boierii şi-l călcau tot aşa de lesne.

 

Deci, sunînd din buciume, boierii îşi urniră gloatele de la Cucuteni, marţi în ziua sfîntului Simeon. Mazilii şi neamurile tinere boiereşti, sub căpitenia lui Bărboi cel tînăr, feciorul vornicului, zvîcniră înainte, sunînd din suliţi şi săbii, într-o pulbere grozavă. După ei, în capul mulţimii pedestre, care înălţa în lumină săneţe şi coase, urmau boierii cei în vîrstă cu Botoşan, fratele Doamnei Elisabeta, cu Bărboi cel bătrîn, şi cu neamurile Bouleştilor, a Sturzeştilor ş-a lui Beldiman. Erau călări pe cai vechi şi potoliţi, care umblau după pasul mulţimii.

Bătrînii erau tăcuţi şi îngrijoraţi, dar ţăranii cei mulţi şi curtenii ridicau un murmur greu: unii rîdeau, alţii aveau glasuri de harţă, căci toată noaptea, cît se pregătiseră, boierii îi cinstiseră şi le făcuseră coraj cu antalele de băutură, trase de cîte şase boi după oaste, de la Cotnari. Şi mai ales se lăudau că vor tăia cumplit şi vor împunge ca pe boi pe tîrgoveţii lui Tomşa şi pe siimenii lui cei venetici.

― Au oamenii chef de harţ… zise armaşul Nicoriţă, cătră Bărboi bătrînul.

― Mie mi-i în grijă, răspunse vornicul; căci Tomşa-i viclean. Noi nu-i voim pieirea, – dar de ce nu înţelege să se ducă? Nu-l mai putem suferi! Şi-mpotriva boierilor nu se poate pune: căci ţara fără boieri e ca trunchiul descăpăţînat…

― Are să se ducă, că n-are-ncotro! strigă rîzînd Nicoriţă, aşa ca să-l audă şi soţii din jur.

Bărboi bătrînul privi însufleţit spre călăreţii care mergeau cu fală înainte, cu Niculăieş al lui: numai într-aceia îi era nădejdea, căci erau viteji şi iuţi la harţ, precum e firea moldovenilor. Îşi mîngîie barba căruntă şi privi zîmbind în jur.

― Acolo-i puterea! strigă el ridicînd braţul şi arătînd înainte-i.

Pe la al treilea ceas al dimineţii, zăriră tîrgul Iaşilor şi furnicarea oştenilor lui Tomşa. Veneau bulziş de cătră vii. Sunau darabane şi trîmbiţi, – şi izbucniră cu sunet greu trei puşti de aramă.

Călăreţii din frunte se îndemnară la harţ, înălţară săbiile şi suliţile şi se repeziră cu răcnete. Dar la marginea viilor îşi potoliră fuga, căci printre butucii proaspăt încordaţi era greu să răzbată în goană cu caii. Iar oştenii în leafă, cu meşteşug îndrumaţi pe acolo de Domn, începură a bate din săneţe.

Tîrgoveţii şi celelalte gloate veneau grămadă pe drum drept, pe sub deal. Călăreţii boierilor, lăsară în vii pe siimeni şi darabani, şi cercară să izbească în prostime. Dar acolo era mulţime multă, şi avea poruncă să ţie piept fără să se desfacă, puşcînd şi împungînd înainte cu suliţile şi coasele.

Se iscase un zvon mare pe cîmpul Bahluiului, – şi gloata boierilor, îndîrjită, venea cutezătoare, cu răcnete de îndemn: ― Hai, măi, să-i tăiem! hai să-i răzbim!

Trecuse un ceas şi încă nu s-alegea nimica, pentru că săneţele ţineau viile şi gloata lui Tomşa astupa valea. Călărimea boierilor mai dădu o izbire, cercînd să tragă în risipă gloatele dinspre tîrg.

În harţul acesta cu oşti puţine, în care Tomşa stătea neclintit cu şiretlic, iar boierii căutau ca apa, trăgîndu-se şi iar venind, să rupă iezătura unde se va întîmpla mai slabă, – intră deodată, pe neaşteptate şi ca trăsnetul, călărimea răzăşească a lui Şoimaru.

Cele trei bătăi ale puştilor de aramă fuseseră o vestire pe care o poruncise Tomşa. Şi Tudor Şoimaru, îmbulzit cu steagurile lui în rîpile dinspre Şorogari, se mişcase, îşi căutase pe furiş loc de ieşire, ş-acuma cădea cu săbiile în spatele gloatei boierilor.

Lovirea a fost scurtă şi spaima mare, căci – după obiceiul codrenilor care aveau dese învăluiri cu tatarii, – Şoimaru poruncise să urle tot omul ca fiara pustiei, şi să izbească cu săbiile şi suliţele înălţate în vînt. Aşa încît de urlete, şuierături, zăngăniri şi ropot, – înfiorindu-se şi înspăimîntîndu-se, glotaşii luară pe boieri în piepturi, se năpustiră între călărimea lor, apoi zvîrliră armele ş-o porniră la fugă spre mlaştina Bahluiului.

Îndată se mişcară şi darabanii şi siimenii din vii; şi prinseră a striga, a hăuli ş-a goni spre boieri şi gloatele tîrgului.

Tomşa apăru la vedere, cu penele de cocor la gugiuman. Privea cum sînt bătuţi dindărăt proştii ţărani şi împinşi în mlaştina văii, – şi cum cad în genunchi şi se întorc spre el cerînd cu glasuri mari iertare. Apoi văzu pe orheieni alungînd, supunînd cu sabia şi prinzînd cu arcanele pe boieri. Cătră soarele-n amiază, trimese un slujitor, să vie Iancu Ţiganul la datorie. – apoi, după ce pipăi pentru a suta oară buzduganul în ziua aceea, îl desprinse de la şa şi începu a-l frămînta în mîna dreaptă.

Bătaia se linişti. Prostimea, cîtă nu putuse scăpa, sta cu fruntea-n pulbere, nădăjduind la mila Domnului. Dintre boieri, mulţi scăpaseră, croindu-şi drum cu săbiile şi năpustind îndărăt. Scăpaseră, bătînd din vreme laturile chiar şi din cei mai bătrîni, pe care mai ales Tomşa ar fi vrut să-i vadă îngenunchiaţi la judeţul lui.

Gîfîind şi plini de pulberi, călăreţii lui Şoimaru şi oştenii ceilalţi ai Domniei făcură roată, – cu capetele descoperite, şi Tomşa-Vodă îşi începu judecata.

Mai întăi sărută pe obraji, cum niciodată nu făcuse în viaţa lui, pe Tudor Şoimaru şi pe Bîrnovă şi strigă în auzul tuturora:

― Aceşti doi boieri şi căpitani mi-au fost mie cu adevărată credinţă!

După aceea zise, întorcîndu-se cătră oaste:

― Vouă, bunilor mei oşteni, care aţi stat cu piepturile şi cu credinţa voastră pentru mine, am să vă plătesc cu dreptate. Şi am să rînduiesc şi fiecăruia parte din toate averile boierilor vicleni şi fugari!

Oştenii ridicară glasuri de mulţămire şi strigară într-un cuvînt:

― Să trăieşti întru mulţi ani, măria ta!

― Iar acuma, – strigă Tomşa făcînd semn cu mîna; să-mi aducă pe viclenii prinşi!

Siimenii împinseră înainte cu suliţile pe boieri. Era între ei şi mazilul cel mîndru, Serghie Murguleţ, şi Bărboi cel tînăr, şi vornicul cel bătrîn Bărboi, şi adînc umilit cu nasul îndreptat spre pămînt, armaşul Nicoriţă. Erau toţi bătuţi, rupţi şi stropiţi de sînge.

― Vai vouă, mişeilor! strigă Vodă pufnind şi fulgerîndu-i cu ochiul lui cel rău. Mi-aţi voit pieirea, şi acum aţi venit voi înainte-mi, la un înfricoşat judeţ! ― Tu, bătrîne vornice Bărboi! Ştii că vei pieri pentru nelegiuirile tale?

― Doamne! zise bătrînul ridicînd fruntea şi ochii învineţiţi şi bătuţi de pumnii oştenilor de rînd; eu nu mi-am încărcat sufletul cu nici o nelegiuire în viaţa mea. Sînt bătrîn. Pe nimeni n-am prădat; pe nimeni n-am tăiat.

― Aşa? Dar n-ai călcat jurămînt şi nu mi-ai pus la cale căderea?…

― Doamne! ai spîrcuit ca lupul boierimea, şi asta nu se cuvine, căci noi am întemeiat această ţară!

― Prost cuvînt, strigă Tomşa rîzînd. Află, vornice Bărboi, că pentru fapta domniei tale te voi înţepa din nădragi pînă-n moalele capului, şi-ţi voi rîndui loc sus, ca să fii pradă corbilor!…

Bătrînul boier tăcu şi-şi plecă îngrozit fruntea în piept.

― Pe Bărboi cel tînăr, strigă iar Tomşa, am să pun să-l spînzure în poarta casei tătîne-său, ca să fie de pildă în tîrgul Iaşului!

― Părintele meu, iartă-mă pentru toate cîte ţi-am greşit! strigă tînărul boier. Şi bătrînul îşi duse mîna la frunte şi suspină greu.

Tomşa îşi răsuci buzduganul în mînă şi iarăşi vorbi:

― Iar tu, Serghie, cap fără minte din neamul nebunilor Murguleţi, care ai venit la poarta tîrgului şi ţi-ai destrăbălat gura, suduind pe Domnul tău…

― Eu, Tomşa, nu mă tem de tine, nici de buzduganul tău! strigă cu fudulie mazilul.

Furios, Tomşa îşi repezi capul înainte şi gemu încruntat:

― Aduceţi-l la mine!

Mazilul stătu pe loc, dîrz; dar un daraban îi puse între umeri îndărăt şpanga, şi-l împinse doi paşi. Domnul dădu pinteni şi-l izbi cu calul. Apoi feri în laturi, şi scrîşnind, cu toată mînia pe care-o frămînta între dinţi, şi şi-o înăbuşea, şi o rînjea de un sfert de ceas, icni şi ridică buzduganul, şi bătu cu el peste fălci pe Murguleţ.

Doi oşteni se repeziră cînd văzură pe bătut şovăind, îl ţinură de subsuori, pînă ce Vodă îl zdrobi şi-i făcu măselele grăunţe; – după ce-l lăsară la pămînt, începură să-şi şteargă de sînge obrazele împroşcate.

― În curteni să intraţi cu săbiile! strigă Tomşa gîfîind, şi să-i tăiaţi pînă la unul. Să-i înşiraţi la pămînt, ca să-i văd eu…

Apoi deodată, – de şi de mult îl pîndea c-un ochi, – păru a vedea, dosit între alţii, pe armaşul Nicoriţă. Începu a rîde cu veselie.

― Dar pe tine, Nicoriţă dragul meu, slugă credincioasă, cu ce te pot plăti?

Armaşul se prăbuşi la pămînt şi bătu mătanie înfingîndu-şi nasul ascuţit în pulbere.

― Doamne, fie-ţi milă de mine şi nu mă tăia!

― Nu, Nicoriţă, n-am să te tai, răspunse Tomşa, rînjind. Dar nu ştiu dacă cunoşti cuvîntul pe care l-am auzit eu astă-noapte, de la un mojic, care grăia cu laude despre tine…

Armaşul gemea la pămînt, fără să se clintească.

― Mai întăi, urmă Tomşa, acel om m-a învăţat să dau armăşia celui căruia i se cuvine: lui Armăşel! care se cuvine să fie drept armaş pentru credinţa lui.

― Să trăieşti, măria ta! strigă căpitanul Petrea, cercînd să-şi înalţe pieptul lat de la locul lui, din fruntea darabanilor.

― Da! Şi pe urmă m-a învăţat, rîse Domnul, m-a învăţat să te las cu viaţa pentru toate zilele cîte-ţi vor mai rămîne…

Nicoriţă îşi ridică neîncrezător capul şi privi spăriat la Tomşa, ca să afle ce caznă îi va porunci.

― Scoateţi-i ochii de vulpe şi daţi-i la cîni! strigă scurt şi c-o mînie grozavă Domnul.

Iancul Ţiganul trase cuţitul de la brîu, îl netezi pe palmă, veni la armaşul ţintuit de mînile oştenilor, îl apucă de chică şi-i ridică fruntea şi punînd cuţitul, scoase şi azvîrli globii sîngeraţi în ţărînă. Pe urmă îşi făcu datoria, mergînd cu ţeapă pîrlită şi ascuţită bine la vîrf ca să împungă în ea ca într-o frigare pe Bărboi cel bătrîn, şi împlini şi toate celelalte porunci ale judecăţii lui Ştefan, a cărui mînie părea în creştere, ca a taurului, la vederea sîngelui roş. – Şoimaru şi cu răzăşii lui răsuflau, descălecaţi lîngă cai, şi priveau cu nepăsare la această crîncenă judecată.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !