Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XXVI.Ce poate spune o fată neştiutoare

Bîrnovă căzuse de oboseală într-o odaie şi dormea. Tudor Şoimaru ieşi să-şi vadă calul şi porunci lui Lie să-i ascută paloşul şi jungherul şi să revizuiască toate curălăriile. Trecu apoi în livadă, ca să mai vadă pomii cei tineri în lumina asfinţitului, căci, cine ştie, îşi cunoaşte plecarea, dar pe ceasul sosirii numai Dumnezeu era stăpîn. Putea chiar să nu se mai întoarcă.

 

Fusese o zi caldă de început de aprilie şi paseri încă zburau şi ţîrîiau sub cerul senin. La asfinţit, erau aburi şi pulberi de foc.

Şoimaru stătu un timp privind la toate. Se gîndea la cele ce-i spusese Bîrnovă, – şi parcă avea o teamă că ajutorul lui va veni prea tîrziu. Înţelesese că de stăruinţa în scaun a lui Tomşa şi de zdrobirea şi de alungarea desăvîrşită a Movileştilor atîrna liniştea lui viitoare şi aşezămîntul neamului şoimăresc, aşa cum voise pieritul de buzdugan, cel ce i se arăta din cînd în cînd, ca o fantasmă, în pîclă de sînge.

Se auzeau în sat din vreme în vreme izbucniri de glasuri şi nechezări de cai. Pe movila Braniştei un foc se aprinsese şi lucea ca un luceafăr în liniştea amurgului.

Oşteanul se îndreptă spre casă. Dar cînd să calce pragul, îi răsări înainte Aniţa fata lui Savin.

― Bădiţă Tudore, te-am căutat, îi zise ea gîfîind uşor. Am intrat în odaia cea mare ş-am găsit pe boierul de la Iaşi dormind. Dincoace nu era nimeni…

― Ce vroiai să-mi spui, Aniţă? întrebă Tudor, fără s-o privească. Eu eram în grădină.

― Da, mi-am închipuit. Nu voiam să-ţi spun nimica. Dar ţi-am adus pitele de drum şi brînza. Noi am copt azi. Şi a trecut pe la noi moş Mihu şi ne-a spus că ridici călărimea ca să baţi război la Iaşi cu boierii care au viclenit pe Vodă. Văzînd pitele proaspete, mi-a poruncit să îngrijesc de merindea dumnitale. Eu ţi-am adus din bielşug: Lie are să găsească toate în trăistile pe care le-am aşezat sub masă…

Vorbind, cu capul puţin înclinat pe un umăr, se uita c-un fel de teamă la Şoimaru.

― Bine, zise oşteanul, înturnînd ochii spre ea. Îţi mulţămesc, Aniţă.

― Trebuie să te îngrijim, îl lămuri fata, căci eşti singur şi n-are cine…

Voia să plece. Şoimaru-i zise:

― Nu intri puţin în casă?

― Credeam că-ţi fac supărare… răspunse cu blîndeţă fata. Acu ai alte treburi.

― Tot plec mîni în zori… vorbi Tudor. Şi trebuie să te îmbrăţişez şi să te sărut pentr-o facere de bine.

El începu a rîde. Fata îngălbeni; dar umbra înserării începea să se întărească şi Şoimaru nu putu băga de samă tulburarea ei.

Intrară în odaie şi fata zise încet:

― Atunci sărută-mă, bădiţă Tudore…

Tudor o cuprinse de umeri şi-i sărută ochii cu gene moi. Ea oftă şi se aşeză pe-un scăunel cu trei picioare, lîngă vatră. Tudor se aşeză mai în lumină, lîngă fereastră.

― Acolo am pus merindea… – zise fata, arătînd cu degetul masa. Pe urmă îndată adăogi: Cît ai să stai la oaste, bădiţă?

― Asta nu se poate şti… răspunse oşteanul. Poate mă-ntorc săptămîna viitoare, şi poate nu mă mai întorc…

Ea suspina în colţul ei. Apoi întrebă iarăşi:

― Îţi pare rău că pleci de la noi?

― De ce să-mi pară rău? răspunse Şoimaru. Ne ducem la datorie.

― Aşa este! Vodă Ştefan ne-a făcut dreptate: aşa zicea uncheşul Mihu.

― Dar ţie-ţi pare rău că mă duc? o întrebă Tudor zîmbind.

― Îmi pare rău… şopti copila, dar ce pot face? Trebuie să te duci…

Şoimaru ştia de dragostea fetei de multă vreme, dar o copilă neştiutoare are totdeauna visuri care pier. Şi el pe Aniţa o socotea ca pe o păsărică, cu puţină minte, care se învăţa la zbor subt ochii lui.

― Bădiţă Tudore, grăi deodată fata din umbra ei. E adevărat că pîn’ a nu te întoarce la noi, dumneata ţi-ai petrecut anii prin străinătăţi?

― Aşa este.

― Acolo sînt, cum s-aude, cetăţi păzite de soldaţi îmbrăcaţi în fier.

― Şi asta e adevărat.

― Ş-ai fost pînă la sfîrşitul pămîntului?

― Într-adevăr, la marea cea nemărginită, în ţara talienilor ş-a franţujilor, se sfîrşeşte pămîntul.

― Atunci ai fost departe… murmură fata… Eu auzeam aşa, cînd mă ridicam copilă, că este un neam al nostru prăpădit prin lume şi umblînd pe la toate limbile pămîntului, ca Alexandru Machedon…

Şoimaru începu a rîde.

― Nu rîde, bădiţă, zise repede fata. Bunicile mele mi-au povestit multe şi ştiu şi eu ceva… Spuneau că şi la noi odată era ţara mai aşezată şi erau voievozi care au biruit pe turci şi tatari. Se zice că din neamul nostru a fost demult un oştean vestit, Mîrza, înaintea căruia şi Vodă se închina… Spuneau bătrînii ce războaie a purtat, cum a stat închis la Cetatea Albă, ş-a tăiat pe ieniceri ş-a fugit… Toate le ştiu, ş-am să ţi le spun eu odată… Şi eu cugetam aşa la el şi-mi închipuiam că tot aşa vei fi fiind şi dumneata care umbli pe la toţi craii, şi ai văzut lumea largă, şi te-ai bătut într-o sută de războaie… Eu am auzit că într-o sută de războaie te-ai luptat. Aşa este?

― Aşa este, încuviinţă Tudor zîmbind.

― De-aceea ai fost atît de întunecat şi crunt…

― Cum? Aşa ai crezut? A fost o părere.

― Ba nu. Dumneata pe mine mă socoteşti o copilă neştiutoare, dar eu toate le bag în samă. Ştiu eu că nu din pricina războaielor erai întunecat.

― Atuncea de ce?

― Dumnitale, bădiţă, ţi-a fost dragă o fată frumoasă. Aşa am auzit!…

Tudor ar fi vrut să rîdă; dar era izbit de ciudatul glas al fetei: spusese uşor cuvîntul, dar parcă sunaseră în el lacrimi.

― Nu-i adevărat! zise el tare. Cine ţi-a spus?

― Nu mi-a spus nimeni. Am înţeles eu…

În odaie se făcuse întuneric, şi Tudor vedea lucind în umbră ochii Aniţei. Se sculă în picioare nedumerit şi păşi cătră ea.

― Apoi eu mă duc! zise fata ridicîndu-se din colţul ei.

Aşteptă o clipă. Şoimaru era mişcat.

― Vină să te mai sărut o dată pe ochi pentru merindea ta, vorbi el.

― Vin răspunse ea; ca să nu mă uiţi cît vei fi departe!…

Se lipi de pieptul lui; dar îşi feri ochii; şi-l arse prin întuneric gura ei, pe care fata i-o dădu scurt şi din fugă. Oşteanul se trezi singur, rîzînd, căci Aniţa se strecurase pe uşă ca un şarpe.

În odaia tăcută, umplută de întunericul serii, stătu multă vreme gînditor. După aceea începu a se plimba domol de la uşă cătră fereastra care da în livadă. Din cînd în cînd se oprea şi asculta un vînt uşor ce se strecura pe sub streşina casei şi susura la cercevele. – Într-un timp se trezi rîzînd, şi-ndată se opri ca spăriat, de sunetul unui glas străin.

Lie intră c-un cărbune-n cleşte şi aprinse lumînările. Ieşi şi se-ntoarse iar, cu armele, pe care le rîndui pe masă.

― Uită-te sub masă… îi zise Tudor. Sînt două trăisti cu de-ale gurii. Să le legi la oblîncul tău…

Lie trase trăistile şi se minună de greutatea lor.

― Aici trebuie să fie lucruri bune… rînji ei. Cine le-a adus?

― Dar tu n-ai văzut?

― Nu. Eu trăgeam cuţitul şi sabia pe piatră… Mai nainte am isprăvit!

― Le-a trimes uncheşul Mihu… răspunse cu linişte Şoimaru.

După ce plecă Lie, nu simţi deloc nevoia să se culce şi ieşi în pridvor.

Se auzea, departe, cătră Nistru, un bucium cu jalnice şi moi adieri, – şi focul de pe movila Braniştei clipea, creştea, părea că se apropie şi se depărtează. Uneori învăluirea vîntului stingea sunetele de bucium, – şi Şoimaru le simţea numai în gînd şi-n suflet, pînă ce iar năşteau în văzduhul depărtării.

Adormi tîrziu şi greu. – Şi abia se cufundase în somn şi simţi pe umăr braţul lui Lie.

― Stăpîne, scoală, zise el; se adună la poartă călărimea!

Răcorit de apa rece şi de vîntul zorilor, se sărută cu bătrînul Mihu, apoi privi în juru-i, ca şi cum ar fi căutat pe cineva.

― Ce te uiţi? Sînt gata toţi, îi răspunse uncheşul, dar ceilalţi te aşteaptă în hotarul Murgenilor. Cînd se face ziuă, îi poţi număra după izvod. Au să-ţi mai iasă-n cale şi de la Roşia, de la Nagîţeni şi Valea Lungă şi din alte părţi. Alţii au făgăduit să te calce pe urme… Eu socot c-ai să duci lui Vodă Ştefan un ajutor de două mii de oameni.

― Vodă are să-i răsplătească pe toţi din haznaua lui! observă Bîrnovă.

― Le-am spus, grăi Mihu. Aşa mai uşor am ridicat satele, – căci am trimes vestea din unu-n altul!

Şoimaru strigă dintrodată: ― Tăceţi! – Murmurul conteni. El îşi scoase cuşma din cap şi-şi făcu cruce; apoi dînd pinteni calului, trecu înainte, – şi călăreţii se urniră într-un ropot greu, pe drumul Iaşilor.

Cînd ajunseră în poiana cea mare din codri, de unde se vedea Răutul cu satele, – soarele lucea sculat de-o suliţă. Bîrnovă îşi aminti de-o împrejurare din trecut cînd veneau ei, odată, cu Cantemir bei, şi-ncă şi cu alţii, spre Şoimăreşti. Era pentru boier poate o amintire plăcută; dar Tudor Şoimaru puse pinteni în coastele murgului şi trecu repede, cu ochii aţintiţi înainte, ca şi cum nici n-auzea glasul înţeleptului Simeon.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !