Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XXIII.Hîrţoagele cele vechi

Şoimaru se înfăţişă cu bătrînul Mihu la Domnie cu trei săptămîni înainte de sărbătorile de iarnă ale anului 1613. Acolo ridicară plîngerea şi înmînară lui Tomşa jaloba răzăşimii. Apoi, după ce din bunătatea Domnului se hotărî soroc apropiat, uncheşul şi feciorul se întoarseră la Şoimăreşti cu mare nădejde, pentru a întruchipa credinţile şi mărturiile de trebuinţă. – Cu bătrînii şi cu preotul Ştefan, ţinură în biserică sfat, făcură cislă şi strînseră banii pentru cheltuieli.

 

Cu trei zile înainte de praznicul celor trei mari ierarhi, sfîrşit de ianuarie, – Mihu, preotul şi Tudor vîrîră zloţii tătărăşti în chimiruri, îşi făcură cruce, se suiră în sănii şi porniră spre scaun, din mijlocul tuturor neamurilor adunate în preajma bisericii.

― Să vă întoarceţi sănătoşi şi cu veste bună! le strigau cei mai bătrîni.

Era o vreme lină, nu prea aspră, ş-un omăt de iarnă fără viscole. Cerul era senin şi codrii plini de promoroacă. Slujitorii aşezară bine săneţele încărcate şi dădură drumul celor trei săniuţe uşoare, cu cai iuţi, pe calea lucie. Învălit în cojocu-i de oaie, Tudor îşi făcea socoteală dacă şi-a luat toate îndreptările în taşca de piele, şi cugeta ce vorbe alese să rostească în faţa măritului divan: căci pricina era mare şi cuprindea averea tuturor Şoimăreştilor de faţă şi celor ce aveau să vie: erau mulţi şi astăzi şi aveau să fie cu mult mai mulţi în viitor: era vorba de o încălcare de şase mii de fălci. – Clopotele de aramă ale cailor sunau cu putere, pe o întindere nemărginită şi albă, care părea pustie ca o ţară din visuri.

După sfaturi la conace, îndoieli şi nădejdi întru dreptate, oamenii Şoimăreştilor ajunseră la Iaşi chiar în ziua de sărbătoare şi se înfăţişară în ceasul al treilea al dimineţii, la curte.

Tudor găsi numaidecît pe Bîrnovă, care era în mare cinste la Tomşa, şi, după ce se îmbrăţişară, îi aminti în scurt pentru ce a venit.

― Aţi căzut bine… zise Bîrnovă celor trei răzăşi, căci Vodă azi e în toane bune! Acum ascultă slujba la biserica Sfîntul-Neculai!

Şi poftindu-i în camera lui din Curte, le puse dinainte o gustare uşoară, ca de dimineaţă, şi începu a povesti lui Tudor ce întîmplări au mai avut loc în scaunul Iaşului şi ce schimbări s-au mai făcut.

― Uită-te pe ferestruică, îl îndemnă el, ai să vezi oşteni proaspeţi.

Într-adevăr, în ograda împresurată de ziduri a palatului sur, pe sub bolţi, umblau oşteni noi, cu straie strîmte cu ceaprazuri şi căciuliţi cu pene.

― De aceea mă vezi şi pe mine aici… urmă Simeon. Aceştia sînt siimeni ungureni şi Vodă mi-a încredinţat mie toată rînduiala lor. Le-a dat şi lor odăi lîngă spătărie, şi, precum vezi, straie foarte mîndre…

Popa Ştefan şi Mihu ascultau cu luare-aminte.

― Vra să zică, întrebă răzăşul cel bătrîn, Vodă Tomşa se găteşte de domnie lungă!

― Dă! răspunse cu obişnuita-i filosofie înţeleptul Bîrnovă; parcă cine poate şti întîmplările ceasului ce vine? Domnia lui Vodă Ştefan e-n mîna lui Ahmet sultanul.

― Va da Dumnezeu şi va sta… cuvîntă preotul; căci după cît se zvoneşte în ţară, e om cu priinţă pentru norod…

― Da, aşa este… întîmpină Simeon, însă e crunt, părinte; şi dintr-un cuvînt varsă sînge… De multe ori şi la ospeţe răpune capete boiereşti. Asta nu-i bine.

― Aşa-i voia lui Dumnezeu… îngînă preotul clătinîndu-şi barba mare, albă.

― Aşa s-aude c-a fost şi Lăpuşneanul… rosti Mihu bătrînul îndesat. Aşa a fost şi Ion-Vodă. S-au pus cu paloşul asupra boierimii!…

În curînd s-auzi afară zvoana alaiului domnesc. Răzăşii ieşiră cu Bîrnovă, şi grăbiră întru întîmpinare.

Pe poarta deschisă intră Vodă, între boieri, falnic. Blana-i scumpă se revărsa pe crupa calului; gugiumanul de sobol cu trei pene de struţ scînteia în soarele de iarnă. Cu mîna înmănuşată galben ţinea frîu de matasă albastră, cu lanţ şi zăbale de argint. – Siimenii şi darabanii, înşiraţi înaintea bolţilor, stăteau drepţi ca nişte stane de piatră. Domnul îi privi cu mulţămire. Apoi, între boieri, zări pe Bîrnovă şi înţelese că are a-i spune ceva.

― Ce este, jupîn Simeoane? îl întrebă vesel.

― Măria ta, zise boierul; a venit căpitanul Tudor cu doi răzăşi din neamul lui şi se pleacă la mila şi îndurarea măriei tale, rugîndu-se de ascultare.

― Unde-s? strigă Tomşa, şi repezindu-şi ochiul cel scînteietor în laturi, zări pe Şoimaru. Acolo eşti, căpitane Tudore? grăi el. Apropiaţi-vă!…

Răzăşii se apropiară.

― Acesta-i uncheşul meu Mihu, măria ta; ş-acesta-i părintele Ştefan… grăi Tudor. Şi pe rînd, alăturîndu-se de scară, sărutară mîna Domnului. Măria ta, urmă cu îndrăzneală oşteanul, ne-am înfăţişat, căci măria ta ai hotărît pe azi socorul!

― Bine. Noi n-am uitat, căpitane Tudore, vrednicia ta, şi am credinţă că la nevoie vei şti să-ţi pui pieptul iar…

― Cu toate neamurile mele, măria ta!… rosti cu însufleţire Şoimaru.

― Noi am mai ridicat steaguri pentru domnii noştri, întări, cu glasu-i aspru, Mihu.

― Mazilii şi neamurile la domnia mea sînt în cinste… le zise Tomşa, zîmbind. Te poftesc, căpitane Tudore, la masa mea, cu soţii. Şi să poftească şi toţi cinstiţii boieri care i-am însemnat în izvod…

Boierii din juru-i descălecară. Doi paici ţineau de frîu calul Domnului, şi armaşul Nicoriţă se înfăţişă la scară.

― Pricina voastră merge bine… îi şopti lui Tudor la ureche Simeon Bîrnovă.

Şi trecînd pe sub gang intrară în odăile palatului. Tomşa avea Doamnă şi era om cu gusturi. Toată toamna intraseră la el, cu lucruri scumpe şi alese, negustori raguzani, greci din Levant, nemţi de la Liov şi Cracovia, saşi din Bistriţa şi Sibiu. – Ş-acuma răzăşii treceau prin odăi frumos împodobite cu divanuri, măsuţe încrustate, covoare persieneşti şi oglinzi de Veneţia.

Sufrageria cea mare n-avea podoabe. Avea numai icoane la răsărit. O masă lungă de stejar acoperită c-o faţă albă de pînze încheiate cu horbote se ridica în mijloc, şi-n juru-i erau rînduite scaune cu spătare. În capătul de apus sta jilţul Domnului, mai larg, mai bogat şi dăltuit cu înflorituri.

Cînd se umplu încăperea, intră şi părintele mitropolit cu Vodă. Tomşa se încredinţă dintr-o privire că răzăşii lui sînt de faţă, apoi porunci să se aducă la masă. Boierii, de la logofăt, vornic şi hatman, fiecare după rang, se aşezară în dreapta şi-n stînga domnitorului, – iar mitropolitul, ridicîndu-se, se închină la icoane şi blagoslovi pînea albă şi cele dintîi gustări reci de pe masă. – După rînduială, spătarul, care era Irimia Suceveanu, se aşeză lîngă Vodă, cu sabia domnească atîrnată de gît; şi armaşul Nicoriţă, la o poruncă, ceru mîncările calde, – şi medelnicerul se şi înfăţişă cu tigăile acoperite cu capace…

Era în cîşlegi, deci era vreme de petrecere. Şi pentru că Domnul avea gust să se veselească în ziua aceea, un taraf de lăutari începu a cînta cu alăute, cobze şi naiuri. Cînd stătură ei, înălţară glas psalţii de la Sfîntul-Nicolae cel domnesc.

Bătrînul Mihu nu spunea nici un cuvînt. Plivea numai această masă bogată pe care el în viaţa lui încă n-o văzuse, era peste samă de uimit, însă se stăpînea şi stătea ţapăn şi semeţ la locul lui.

Vodă întinse pocalul şi armaşul turnă vin. Cînd stăpînitorul duse băutura la gură, – trăsni năprasnic o puşcă în ograda Curţii, de se cutremurară zidurile. Siimenii şi darabanii hăuliră şi urară sub ferestre. Boierii se sculară şi rostiră cu umilinţă: – Să-ţi fie de bine, măria ta!… – Apoi începură a bea vin cu toţii.

„De aceea-i puţină dreptate în lume… se gîndea răzăşul cel bătrîn; că cei mari o mînîncă ş-o beau cu vinurile… Şi prostimea rabdă şi însetează…”

Mesele lui Tomşa nu erau lungi. Domnul nou nu era nici mare mîncău, nici beţiv. Se mulţămea c-o plachie de păsat şi c-o bucată de berbece fript, şi bea vin o singură cupă. Se sculară după un ceas de vreme, se închinară, şi Vodă se trase în odaia lui la puţintică hodină.

― Ei, ce zici, uncheşule Mihu? întrebă Tudor. Te bucuri c-ai ospătat la o masă domnească?

― Nu prea, băiete, căci am rămas flămînd… răspunse răzăşul. Acuma aştept pe Vodă la divan; poate dreptatea lui m-a sătura.

― Vodă-i om ager… le zise Bîrnovă. Dreptate vă va da, şi pentru că o aveţi, şi pentru că Orheianu e fugar, şi pentru că vrea să aibă la apa Răutului un steag de călăreţi credincioşi.

― Ai lui vom fi, rosti bătrînul; numai să ne aline amărăciunea!

― Va fi lesne, căci eu văd că-i de partea noastră! zise bucuros căpitanul Tudor.

― Nu aşa! grăi bătrînul. Nu dreptate cu părtăşie. Eu vreau să ne judece divanul şi Domnul după urice, după mărturii, după toată rînduiala, cu toată credinţa, căci dreptatea-i numai una pe pămînt, cum în cer e numai un singur Dumnezeu…

În adevăr, cînd Domnul, după hodină, intră în spătărie şi ceru boierilor să ieie parte la judecata pricinii, zise privind spre marele logofăt Ion Stîrcea care şedea din a dreapta lui:

― Nu-i aşa, cinstite jupîne, că cel ce nu se înfăţişează la judecata Domnului său, arată el singur prin aceasta că este vinovat?…

― E foarte adevărat! şopti repede, în dosul Domnului, armaşul Nicoriţă.

― Deci, zise Tomşa, pentru ce nu s-a înfăţişat la acest judeţ dumnealui jupîn Stroie Orheianu?

― El e hiclean cătră Vodă şi hain cătră Moşie… grăi bătrînul Stîrcea, fără să privească la ochiul cel rău al Domnitorului.

― Va fi judecat şi osîndit! strigă Tomşa.

Boierii dădeau din cap în scaunele lor. Nu era de faţă nici un neam al Orheianului; toţi fugiseră, ori fuseseră tăiaţi din porunca noului Domn. Pe ei judecata intereselor altora nu-i durea. Aşteptau îndreptările răzăşilor, în linişte, şi ştiau că vor trebui să spuie şi ei ce va zice Vodă.

Mihu şi Tudor ieşiră înainte şi lămuriră iar, – cum de la domnia lui Vodă Aron, pămîntul lor pe nedrept a fost răşluit de boierul Stroie Orheianu. Domnul asculta cu barba rezemată în palmă, – şi cînd tăcu Şoimaru, rămaseră scîrţîind în condici numai penele de gîscă ale diacilor.

Vornicul de Ţara-de-jos, Iosif Murgoceanu, ridică dintre umeri capu-i de leu cărunt. Era un boier bătrîn care fusese voinic şi tare în zilele lui.

― Doamne! zise el; boieri dumneavoastră pricina aceasta mie nu-mi este necunoscută, căci răzăşii de pe Răut au mai pornit judecată ş-au mai venit cu jalobe, dar totdeauna au fost alungaţi… Este adevăr ce spun ei.

Mihu aţinti uimit şi mişcat asupra boierului ochii lui străpungători.

― Atuncea să le facem dreptate, grăi Vodă privind pe rînd pe boieri.

Dar răzăşul cel bătrîn înţelegea să-şi dovedească altfel dreptatea lui cea tare. Făcu un pas înainte şi, desprinzînd de la şoldul lui Tudor taşca de piele galbenă, o aşeză încet pe masa divanului. O desfăcu şi scoase cu luare-aminte şi c-un fel de evlavie uric după uric şi hîrtie îngălbenită după hîrtie îngălbenită.

― Mărite Doamne, strigă el cu îndrăzneală, şi cinstiţilor boieri! Vă rog în genunchi să deschideţi şi să cercetaţi aceste îndreptări ale noastre. Aici este uricul nostru cel mai vechi, dincoace sînt întăriturile altor domni. Vrednicul logofăt de slovenie să le cetească şi să le mai tălmăcească o dată! Întindeţi mînile şi pipăiţi peceţile şi le vedeţi neştirbite, şi vedeţi şi mărturiile scrise şi întărite de vlădica de la mănăstirea Comana, – ale unor oameni vechi, dintre care unii au răposat, iar alţii nu se mai pot purta. Din ele se vede că la cea dintăi pricină, cînd s-a pus grozav hatalm asupra noastră, pentru herghelia prinsă, – au venit mărturii minciunoase ş-a ridicat neadevăruri boierul împotrivă-ne! Iar pentru a doua răşluire, poate-şi aminteşte şi cinstitul boier care s-a milostivit să ne ieie apărarea!

― Atuncea răzăşii s-au sculat cu armele! zise cineva.

― Cel care s-a ridicat a fost părintele meu Ionaşcu, grăi deodată, înălţîndu-şi capul, Tudor. Pentru dreptate s-a ridicat; şi boierul Stroie l-a bătut cu buzduganul şi l-a vîrît în pămînt!

― Şi oare noi nu sîntem neamuri? se amestecă Mihu. Şi moartea lui Ionaşcu n-a răscumpărat neascultarea noastră? Şi dreptul nostru nu rămîne tot curat?

― Bine, grăi Tomşa, cu bunătate, să cercetăm toate hîrtiile răzăşilor.

― Doamne! zise iar Murgoceanu. Tot ceea ce spun răzăşii e curat adevăr. Boierul Stroie le-a luat cu sila moşia!…

― În faţa lui Dumnezeu cel mare! zise şi popa Ştefan cu pătrundere, înălţînd ochii la icoane: încredinţez, măria ta, că mărturiile scrise şi legate sînt făcute după ştiinţă şi după adevăr!…

Cărturarii cercetară pergamentele. Vodă îşi întinse capul spre ele şi grăbiră şi boierii să-şi strîngă buluc pletele în jurul lui Tomşa. Apoi se făcu sfat cu glas încet şi un diac, cu nas mai lung şi mai subţire decît al lui Nicoriţă, şi slab de părea că-i piele întinsă pe oase, – scrise cu slove mari şi cu cerdacuri hotărîrea de dreptate a răzăşilor din neamul lui Şoimaru. Această hotărîre fu înşirată pe hîrtie scorţoasă şi o iscăli Vodă chiar pe loc. În ea scria toată pricina şi se arătă lămurit că se întoarce răzăşimii tot pămîntul, pînă dincolo de Murgeni, cu tot cu curtea boierului, care, de şi a fost clădită cu cheltuiala lui, pe vremea lui Vodă Aron, tot răzăşilor se cuvine.

Mihu asculta cu luare-aminte şi era mulţămit mai ales de lungimea hotărîrii şi de pomenirea hotarelor, după uricul cel de la Alexandru-Vodă bătrînul. Pipăi şnurul şi pecetea verde, şi cel dintîi îngenunche şi sărută mîna lui Ştefan-Vodă Tomşa.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !