Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XIX.O întîlnire de dragoste

În palatul de la Ianev al marelui şleahtic Vladimir Coribut ardeau mii de lumini de ceară, parfumată cînd, după revărsarea serii, pan Zubovski şi prietinii lui îşi făcură loc printre domni şi servi. Lie şi Ilun Tatarul rămaseră la scări, iar Ispas, după porunca lui Bîrnovă, scoase caii din curte, şi-i grămădi aproape, în dosul zidului, în ulicioara strîmtă care dădea deodată în mahalaua ovreiască. Lumini şi fînare nu erau acolo, oameni nu umblau, străjerii toţi slujeau la palat, – aşa încît caii şi cotlonul erau la îndemînă, pentru orice împrejurare.

Tudor şi Simeon se gătiseră cum putuseră pentru petrecerea domnească în care intrau. Îşi scuturaseră de pulbere catifelele şi dăduseră lustru nou săbiilor şi jungherelor celor dăruite de Cantemir bei. Bietul pan Nicolai nu ştia ce vine în urma lui; nici nu bănuia ce furtună împinge zîmbind în sălile petrecerii; vorbea vesel şi înfăţişa cîtorva prietini vechi, boiernaşi de prin colţuri, pe cei doi nobili străini din părţile Chievului. Bîrnovă saluta adînc; Şoimaru, cu bătaie de inimă, cerceta cu ochii în juru-i şi aştepta.

Slugi începură a umbla cu băuturi răcoritoare. Nobilul domn şi stăpîn al locului, un om cărunt cu înfăţişare măreaţă, îşi făcu intrarea, iar Zubovski, ca toţi ceilalţi rînduiţi pe lîngă pereţi, îşi plecă adînc spre duşamele fruntea pleşuvă. Se aplecară şi cei doi prietini, apoi căutară umbra unui colţ. Dar Coribut era prea falnic şi prea din apropierea regelui, iar boiernaşii de ţară erau prea mulţi; le făcu numai semn de dragoste cu degetele înmănuşate, le zîmbi şi se opri între patru sau cinci şleahtici de sama lui. De şi om în vîrstă, credinciosul regelui îşi purta sprinten anii, şi, ca unul ce toată viaţa se învîrtise la curte, ştia să fie galant şi curtenitor cu toate femeile în mătăsuri: de aceea cum strigă un slujitor în livrea roşa numele văduvei lui Irimia, – el îşi îndreptă pieptul, puse mîna stîngă pe spadă, şi cu dreapta îşi pipăi şi-şi îndreptă grabnic gulerul drotat de horbotă. Unii din nobili, după pilda regelui, urmau, în acel timp, moda franţuzească.

Doamna Elisabeta intră cu paşi rari şi cu bărbia înălţată. De şi călca spre treizeci şi opt de ani, văduva Irimiei era încă frumoasă şi părea tînără. Mijlocu-i era strîns în corset de coarde de fier, şi haina de catifea neagră îi strîngea sînii, fugea ca un val larg în josul mijlocului, şi se prelungea într-o coadă grea, purtată de un copil de casă. Îi luceau zalele unui lanţ greu de aur la gît; atîta podoabă avea, – şi cercei mari de ametistă în urechi. Pieptănătura îi era îngrijită, în vălurele nesfîrşite, sprîncenele arcuite negru, buzele uşor rumenite, obrazul de-o albeaţă fără lucire. Deasupra catifelei negre, obrazul acesta frumos şi energic avea pecetea stăpînilor. Ochii negri numai îi erau ascuţiţi şi neprietinoşi. – La dreapta ei intră Alexăndrel, al doilea fecior al Irimiei. Pe acea vreme coconul avea numai paisprezece ani. Era subţirel şi bălan, blînd la înfăţişare ca răposatul voievod, şi purta cu gingăşie strălucitul strai leşesc. Îndată după ei, înaintară două din cele patru fete ale Elisabetei, cele mai tinere: Caterina şi Ana. Cea dintîi mai ales, de şi purta straiul mohorît al pribegiei, era de o frumuseţă nespusă; era maica ei, mlădie, fină, plină de focul tinereţii. Pentru ea se făcuse această primire regească, – şi-n preajma ei căta să se aşeze nobilul şi viteazul Samoil Corecki. – Coribut, cu paşi grăbiţi ieşi înaintea Doamnei, se închină după toate regulele etichetei; se socoti fericit de cinstea ce i se făcea, – şi dîndu-i mîna o duse ş-o aşeză într-un jîlţ aurit.

Tudor şi Bîrnovă, fără să-şi dea sama pentru ce, erau mişcaţi. Femeia aceea mîndră era soaţa Domnului moldovenesc; şi copiii aceia erau odraslele lui. Umblau în ţară străină pribegi şi despărechiaţi. Unul lipsea şi pierea la Nistru în valuri; altul pribeag; fetele celelalte, măritate după papistaşi, grăiau limbi străine în ţări depărtate. Erau goniţi din ţara lor, de şi cătră ea îi îndrepta cu îndîrjire Doamna. Pentru aprigul ei dor de domnie se risipea sînge şi curgeau lacrimi. Cu toate acestea Bîrnovă, mai amestecat în luptele lăuntrice ale Moldovei, nu simţea în suflet ură. Iar Şoimaru parcă era străbătut de o mişcare de dragoste cătră copiii aşa de gingaşi, aşa de senini şi aşa de nefericiţi.

Cum se aşeză Doamna în scaunul ei, şi cum o împresurară şleahticii cei mari, – porni în odaia de alături o muzică lină de viori şi viole, întovărăşite de bătăile moi de strune ale harfei. Erau muzicanţi aleşi de la Varşovia, cîntînd pe instrumente cu forme ciudate, o melodie dulce şi subţire ca o tremurare de ape cristaline; ceva blînd, ceva gingaş şi străin, – cum n-auziseră în viaţa lor asprii moldoveni.

― Acesta-i Corecki… zise deodată cineva lîngă ei.

Viteazul leah care a cutreierat Moldova era un bărbat spătos de treizeci de ani, palid şi cu ochii mari, negri. Se înclina zîmbind asupra domniţei Ecaterina. Îi sărută mînuţa albă, apoi îşi ridică ochii de foc ş-o aţinti. Ea rîdea sfioasă şi-şi ferea privirile, răspunzînd ceva din vîrful buzelor la o întrebare îndrăzneaţă.

Dar deodată viorile şi harfa conteniră şi Şoimaru se cutremură şi îngălbeni în colţul lui. Zărise lîngă Doamnă şi lîngă fetele Irimiei pe Magda Orheianului. Cînd venise? Pe unde se strecurase? Cum de nu băgase el de samă? Ea era. Avea zîmbetul ei copilăros şi ciudat, şi era cea mai frumoasă, singura lumină între toate luminile stinse.

Bîrnovă îşi simţi braţul strîns ca-ntr-un cleşte de fier.

― Ce este? întrebă el în şoaptă.

― Iat-o! îi suflă la ureche Tudor Şoimaru.

Sîngele îi năvăli în faţă şi inima-i bufnea cu grabă în coşul pieptului.

O urmărea şi o sorbea cu ochii. O văzu depărtîndu-se cîţiva paşi de grupul Doamnei şi trecînd spre o perdea grea de postav care acoperea fereastra. Căuta cu privirile pe cineva. Apoi zîmbi şi-şi clătină capul cu o tremurare dulce, ştiută prea bine de Şoimaru. Bîrnovă apucă pumnul stîng al răzăşului şi-l strînse la rîndul lui cu putere, căci spre Magda înainta zîmbitor un tînăr cu părul bălai şi buclat, cu ochii albaştri. Numai nasul drept şi bărbia adusă înainte arătau energie pe obrazul lui frumos. Purta un dolman uşor, aninat numai pe un umăr şi ţinut de un şnur de aur. Mănunchiul săbiei întoarse era bătut în pietre scumpe. Mîna rezemată pe sabie ţinea şi cuşma cu pană prinsă cu bumb de rubinuri care fulgerau roş.

Şoimaru îşi înăbuşi un gemăt. Închise ochii. Cînd îi deschise, văzu sînge. Totuşi avu puterea să întrebe cu linişte pe vecinul necunoscut care sta şi privea lîngă el.

― Panie! rogu-te să nu te superi. Eu sînt străin şi nu cunosc lumea de aici. Ai putea să-mi spui, luminăţia ta, cine-i tînărul din dosul Doamnei, lîngă perdea?…

― Acel care spune vorbe dulci fetei celei năltuţe?

― Da.

― Acela-i om de soi, e un nepot al Radzivililor: îl chiamă Pavel Minski. E litvan şi are moşii de nu le mai ştie marginile… Hm! vorba lui cu fata trebuie să aibă un înţeles… Am auzit eu zvonindu-se ceva… Fata e a unui boier moldovan. În adevăr, frumoasă, precum am auzit. Trebuie să fie om deştept şi şiret boierul acela, de vreme ce vrea să izbîndească a avea un aşa ginere ales!…

Vecinul se trase înapoi. Şoimaru întoarse spre el o privire cruntă. Bîrnovă simţi că mîna pe care o ţinea tremură, – apoi se răsuci şi se smunci năprasnic din încătuşare. – „A venit clipa primejdiei!” cugetă ca-ntr-o fulgerare înţeleptul boier. Privi în juru-i: nu vedea nicăieri pe pan Nicolai Zubovski. Măsură depărtarea pînă la ieşire şi văzu că are de făcut zece paşi. Se trase mai aproape de uşa aceea care era scăparea la primejdie, – şi-şi căută alene şi nepăsător un loc îndămînos.

În vremea asta, ca şi cum nimic n-avea să se întîmple, urmărea cu ochii foarte liniştiţi pe tovarăşul său. Şoimaru îşi făcu greu loc cu coatele. Nu mai cerea iertare, nu mai asculta mormăirile şi înjurăturile care-i izbucneau pe urme.

El avea un singur scop: să se apropie de Magda. Cînd fu la doi paşi de ea, viorile şi violele începură iar…

Auzi glasul dulce al fetei Orheianului într-un uşor tril de rîs:

― Îmi place… îmi place muzica, pan Minski!

― A, nu, zicea tînărul, mie nu-mi place, căci mă împiedică s-aud glasul tovarăşei mele!

Încet şi cu obrazul ca de piatră, Şoimaru se apropie şi atinse umărul, ca din nebăgare de samă, pe litvan.

― Mă rog, ce-nsemnează asta? întrebă şleahticul scurt, întorcînd capul.

Magda, dînd în această clipă cu ochii de răzăş, deschise gura şi ar fi slobozit un ţipăt, dacă uimirea nu i-ar fi fost aşa de cumplită. Părea împietrită, şi se făcu albă ca varul. Şoimaru se temu chiar o clipă că va cădea moartă la picioarele lui.

― O greşală, pan Minski, zise cu linişte oşteanul; am vrut să spun un singur cuvînt domniţei.

― Poftim!

― Un cuvînt tainic…

Litvanul privi nedumerit la Şoimaru – apoi la fată.

― Un cuvînt tainic? vorbi el cu dispreţ, şi-l privi din creştet în tălpi. Eu văd că domniţa nu răspunde. Nici nu te cunoaşte!…

Răzăşul se simţi umilit de privirea mîndră a şleahticului, de înfăţişarea lui bogată, frumoasă şi sigură. Pentru întăia oară în viaţă se simţi mai mic lîngă altul şi asta din pricină că judecător era o femeie care tăcea. – „De ce tace?” se gîndea Tudor cu moartea în suflet.

O clipă ochii Magdei fulgerară spre el. I-au îndreptat o rugă? O rază de dragoste? O săgeată de nepăsare?

― Domniţă, zise litvanul, cine este domnul acesta?

― Nu-l cunosc…! răspunse cu glas dulce şi gingaş fata Orheianului.

Şoimaru nu-şi dădea sama că lîngă el stătea poate un logodnic, şi încă unul din cei mai frumoşi şi mai bogaţi logodnici ai Lehiei. El primi ca o lovitură de măciucă în creştet răspunsul fetei, – şi tremurarea ei de pleoape i se păru clipire de fulger în furtună. În sufletul lui se răsfrîngea aceeaşi fulgerare şi începea să bîntuie vijelia. Pipăi mănunchiul paloşului, apoi strînse cu stînga jungherul lui Cantemir. Nu ştia ce face. Credea că stă în loc de-o veşnicie, şi nu trecuse decît o clipă de la răspunsul fetei. – Cînd în faţa lui s-a aşezat ca un nour greu boierul Stroie? De unde a răsărit şi el? – Minski întreba ceva şi-l arăta zîmbind cu bărbia lui adusă înainte. Iar Orheianu, rîzînd larg şi scoţîndu-şi burta în afară, striga cu nedumerire:

― Cu ce împrejurare pe la noi, pan Tudor? L-ai văzut, Magdă, pe dumnealui?…

― Domniţa, – se amestecă litvanul, nu cunoaşte pe acest străin.

― Nu-l cunoaşte? a! da! de unde să-l cunoască! strigă Orheianu rotind între cei trei o privire vicleană. Şi chiar dacă l-ar fi văzut undeva, de unde îşi mai poate aduce aminte? Şi nici nu înţeleg la urma urmei ce caută dumnealui aici, – căci eu îl ştiam căpitan în simbria Tomşei!…

După felul cum s-a ridicat de la locul ei Doamna Irimiei la acest cuvînt, – Bîrnovă înţelese că s-a prăbuşit sabia primejdiei asupra răzăşului.

― Atunci e un spion! rosti cu dispreţ litvanul, şi trase repede sabia.

Se iscă învălmăşeală, şi Simeon înţeleptul se alătură de uşorul uşii privind cu luare-aminte.

Viorile tăcură. Şoimaru îşi lăsă braţele în jos ca la o trudă mare. După vorbele înfrigurat şoptite ale Doamnei Elisabeta, Vladimir Coribut se întoarse şi strecură o poruncă fulgerătoare unuia dintre copiii de casă. Îndată, după o clipă, pătrunseră slujitorii îmbrăcaţi în roş ai nobilului, smunciră străinului de la şold paloşul şi-l luară între piepturi. Şoimaru abia avu vreme, c-o mişcare scurtă, să tragă sub chimir, la spate, jungherul. Era o mişcare de care nu-şi mai da socoteală, – căci în inimă i se abătuse disperarea morţii.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

 

Croitorasul cel viteaz

Uriașul citi: „Șapte dintr-o lovitura!” și, crezand ca-i vorba de șapte oameni doborați de croitoraș dintr-o data, începu sa se uite altfel la farama de om ce-i statea în fața.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !