Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XVI.Drum peste Nistru

La începutul lunii august, domnul Stanislau Lancoronski, voievodul nou al Podoliei şi căpitan al Cameniţei, mare magnat al Lehiei şi credincios al lui Crai, repezi o ştafetă căzăcească, cu scrisoare, cătră Sbignev Osolinski, voievodul Sandomirului.

 

„Prea luminate şi prea milostive pan voievoade! scria el. Cea mai proaspătă ştire din partea modovenească este năvălirea tatarilor lui Cantemir în hotarul Republicii noastre. Iată cel dintăi rezultat al politicii femeilor şi al necugetării unora din şleahticii noştri. Fără învoirea Craiului şi fără un scop hotărît, trec şi se războiesc într-o ţară străină, întărită pe necredincioşi, şi la urmă trebuie să suferim pagube nesfîrşite noi nobilii de la hotar. Străjile noastre de la Nistru ne-au pus în cunoştinţă acum o săptămînă că tatarii se pregătesc să treacă apa. Într-adevăr, în curînd, răzbind prin trei locuri, au împuns ş-au alungat puţinii noştri oşteni, ş-au pornit pe acelaşi drum pe care, numai cu o săptămînă înainte, se retrăseseră în grabă spre Leopol doamna Elisabeta lui Movilă cu curtea ei şi cu fugarii. Ce putem face noi, – căci pan Potocki, care a cîrmuit înaintea noastră acest olat, a risipit toţi oştenii în războaiele Moldovei, pînă ce-a ajuns să cadă chiar el singur în mînile necredincioşilor! Rogu-te, prea luminate, trimete-mi în grabă ajutorul ce vei crede de cuviinţă şi pregăteşte-te şi măria ta singur a face faţă sălbaticilor nohai, – căci, după obiceiul lor, pe unde trec, pradă şi ard, şi norodul îngrozit întoarce spatele şi fuge lăsînd ţinuturile pustii. Ci dacă luminăţia ta şi măria sa pan Zolkiewski, hatmanul coroanei şi voievodul Chievului, pe care deasemenea l-am înştiinţat, – veţi repezi oşteni buni într-ajutorul meu, vom putea cît de degrabă curăţa ţara de această ciumă a pustiului. Şi iarăşi m-aş ruga, prea luminate voievoade, să stăruieşti printre magnaţi, ca toţi să se ridice şi să ceară, ca noi nobilii cei vechi să nu fim neliniştiţi şi sărăciţi din pricina muierilor ş-a cumnaţilor! Încă o dată nădăjduind la un ajutor al îndurării tale, te rog a primi salutarea mea frăţească!”

Scrisoarea aceasta a fost numai un început şi a fost urmată de altele. Cum era şi firesc, voievozii de la hotar îşi păstrară puterile pentru apărarea lor şi Podolia fu lăsată în sama lui Dumnezeu şi a tatarilor. Aprigii călăreţi ai Bugeacului, purtaţi de Cantemir şi Gherei, risipiră puţina împotrivire a leşilor, găsiră şi răscoliră şi cele din urmă rămăşiţi din oastea lui Potocki; apoi, cu suliţa într-o mînă şi cu şumuiacul uns cu păcură în alta, se împrăştiară asupra satelor, a tîrguşoarelor ş-a curţilor. Era tocmai în vremea cînd ţăranii ruteni treierau cu caii orzul şi hrişca. Vestea năvălirii tătărăşti izbucni şi se risipi ca tunetul. Îngroziţi, gospodarii înhamau la căruţe, trînteau claie peste grămadă boclucurile şi copiii ş-o apucau în goană spre miazănoapte, cătră ţinuturi mai liniştite. Unii umpleau codrii şi păpurişurile bălţilor. Puţini aveau vreme să îngroape pînea treierată. Lăsau casă şi holdă la voia întîmplării, a faclelor necredincioşilor, ş-a vîntului.

Aşa, în fuga cailor, crunţi şi zbîrliţi, tatarii lui Cantemir îşi împlineau menirea pe acest pămînt. Iar Simeon Bîrnovă şi Tudor Şoimaru căutau, în ţară străină, urma fetei Orheianului.

La două popasuri de la Nistru, între Hotin şi Cameniţa, cei trei prietini, descălecaţi la o margine de sat, se sfătuiseră asupra drumului de urmat.

― Eu, zise Cantemir, nu-mi pot lăsa aşa, în voia întîmplării, oştenii mei. Cată să-i ţin strîns, căci dacă se răsfiră e primejdie. Nu vă pot întovărăşi pînă la Leopol. Dar vestea intrării mele are să sloboadă toate drumurile, are să deschidă toate tîrgurile. Aveţi să puteţi trece unde voiţi şi pînă unde veţi găsi de cuviinţă, fară nici o supărare.

― Drept cuvînt, răspunse Simeon Bîrnovă; suliţa şi focul de data asta sînt chei bune.

― Fără îndoială, grăi rîzînd şi Şoimaru. Atuncea eu şi cu Simeon mergem la Liov. Limbile leşeşti pe care le-am prins la Nistru spuneau aşa, că sînt rămăşiţi din oastea lui Potocki; că Moviloaia a pornit drept spre Liov, hotărîtă să ceară ajutoare nouă rudelor şi magnaţilor.

― Asta spuneam, zise Cantemir bei; vi-i deschis drumul la Liov.

― Lucru prea lesne, răspunse Tudor, cu înfrigurarea care nu-l mai părăsea. Eu am trăit şi m-am ridicat în Lehia; fratele Simeon şi el multă vreme printre leşi a sălăşluit; amîndoi umblînd ca-n ţara noastră. Bani avem, ceartă nu căutăm nimănui; trebuie s-ajung teafăr în cetatea aceea, s-o văd pe Magda, să-i vorbesc, şi să se aleagă într-un fel de viaţa mea…

― Ce? Nu cumva crezi că de dragoste piere omul? îi strigă rîzînd înţeleptul Simeon.

Şoimaru îl privi fără să clipească şi fără să zîmbească. Avea ochi pătimaşi şi plini de foc.

― Hei, îi zise domol Bîrnovă; dacă ai fi tu cărturar ca mine, ai fi pătruns de adevărul eclesiastului care zice că şi aceasta este o deşertăciune, că şi dragostea piere şi se scutură ca florile primăverii…

După ce mîncară şi se înviorară cu cîte-o cupă de vin, îşi făcură planul de drum. Lie şi Ispas ascuţiră săbiile şi jungherele, stăpînii cercetară cu amănunţime caii, – apoi se culcară şi hodiniră pînă ce lumina zorilor bătu în pleoapele lor închise.

Atunci se sculară, se îmbrăcară cu straie leşeşti anume pregătite, şi se spălară la fîntîna cu cumpănă din bătătură. Pe vale, spre iazul acoperit de aburi lăptoşi, oştenii Bugeacului se pregăteau şi ei de plecare. Cantemir îi îmbrăţişă şi-i sărută frăţeşte şi le zise la despărţire:

― La vreme de primejdie aveţi încredere în jungherele cele de mine dăruite, mai mult decît în săbii. Sînt bătute dintr-un fier minunat; sfarmă încuietori şi taie ca bricele!

Tudor şi Simeon încălecară.

― Pe lîngă junghere, vă dau şi pe Ilun, zise iar beiul. E credincios ca un cîne, viclean ca un şarpe şi viteaz ca leul! Îl cunoaşteţi: să vă încredeţi în el!

Ilun tatarul primise poruncă şi, îmbrăcat în straie leşeşti şi el, venea pe calul lui mărunt. Nu zicea nimic. Privea ţintă numai cu ochii lui vii şi zîmbea cu zîmbetul lui misterios.

Porniră la asfinţit, urmînd linia Nistrului. Se deschidea din urma lor o zi mohorîtă şi leşietică. Soarele se arătase o clipă în zarea răsăritului, numai ca o linie de sînge, pe urmă nouri posomorîţi astupaseră totul. La două ceasuri după ce se luminase deplin, începu să ploaie mărunt.

― Văd că sîntem buni la Dumnezeu… grăi Şoimaru. Ploaia măreşte pustietatea…

Într-adevăr. În drumul lor, pînă la amiază, nu întîlniră ţipenie de om. Se vestise la mare depărtare că nohaii au trecut Nistrul, după războiul Tomşei, şi hotarele se bejeniseră. Satele zăceau în văgăuni şi sub poale de pădure ca-ntr-un văl fumuriu de moarte. Ici-colo, la o răspîntie, îi privea de la o fîntînă, într-o margine de crîng, vreun moşneag nevolnic, cu părul zbîrlit şi cu ochii rotunzi. Ar fi vrut să-i întrebe veşti şi nu îndrăznea; se strecura iar prin ploaie spre cătunul lui, unde rămăseseră numai mîţele flămînde, paserile împrăştiate şi prisăcile lăsate la voia întîmplării.

Pe ploaie, ajunseră tîrziu, după amiază, la cel dintăi tîrg plin de oameni, la Vieluşca. Traseră la un han urît, alcătuit dintr-o casă leproasă şi dintr-o şandrama lăsată pe o coastă. Hangiul era ovrei, după obicei, şi se înfăţişă înaintea domnilor care-i făceau cinstea să-i aducă bun cîştig. Cai frumoşi, haine scumpe şi slujitori: semn bun, dobîndă grasă!

― Poftiţi, măria voastră! zise hangiul ploconindu-se cu mînile la piept. Aici avem şi ospătărie: cea mai bună ospătărie din ţinut, şi nişte odăi de hodină, cu chilote de puf, ca-n palatul voievodului nostru!

― Bine, bine! răspunse Tudor, fără să-l privească. Tîrguşorul întindea în toate părţile, ca o caracatiţă, ulicioare întortochiate şi pline de glod, căsuţe tupilate şi şandramale în risipire. Numai biserica ortodoxă, cu turn bulbucat, era clădire de piatră şi se ridica deasupra, spre cer. Dezbrăcaţi de mantii, tovarăşii intrară în casa scundă a negustorului.

― Poftiţi o mîncare bună? întrebă ovreiul ploconindu-se. Eu sînt vestitul Avramicu, poate aţi auzit de mine; toţi domnii ţinutului mă cunosc; la mine se face mîncare gustoasă şi se găseşte vin bun de la Moldova…

― Aşa? întrebă Tudor zîmbind. Dumneata eşti vestitul Avramicu?

― Da, eu sînt, sărut mîna, măria ta. Să fac o friptură? Cît vin să scot?…

― Adă ce vrei, zise oşteanul, căci ni-i foame şi ni-i sete…

Vinul într-adevăr era bun, şi friptura ca pentru oameni flămînzi. Iar negustorul deveni deodată om cumsecade şi făcu pe cei doi prietini să-şi ridice capetele, cînd, plesnindu-şi palmele una de alta şi văitîndu-se, începu a vorbi despre lucrul cel mai de samă din lume.

― Vai de viaţa mea! gemea bietul hangiu. Nu de multe zile au trecut pe la noi spre Liov boieri mari şi oşteni aleşi, cu Doamna de la Moldova. Cîte parale au lepădat la mine, şi la alţi negustori… – numai Dumnezeu din cer să le deie sănătate şi bine… Atunci m-am gîndit că se întorc vremuri bune pentru negustoria noastră… Dar a venit o veste că au să pustiască ţara tatarii cei nelegiuiţi. Dumnezeu să ne păzească! Dacă vin şi la noi, rămînem calici lipiţi pămîntului! Ce ne facem? Vai de noi! Dumneavoastră n-aţi auzit nimic? Mi se pare că veniţi dinspre partea Cameniţei…

― Cum? întrebă Tudor ridicîndu-se în picioare. Doamna de la Moldova a trecut pe-aici?

― Da, măria ta, a trecut prin Vieluşca.

― Se ducea la Liov?

― Nu ştiu, măria ta, eu ştiu că s-au pornit, toţi, cu magnaţii noştri, la tîrgul cel mare, la Ianev.

― La Ianev?

― Da, au apucat tot drumul mare. Hei, cîţi bani au lăsat şi-n sărăcia noastră!…

― Bine, zise Şoimaru, mai dă-ne o cană de vin…

― Da, mărite stăpîne; dar ce ne facem noi? Dumneavoastră ce-aţi auzit dinspre partea tatarilor?

― Dă, Avramicule, – din ce s-aude, am aflat şi noi veşti rele!

― Au intrat nohaii şi pradă?

― Au intrat şi pradă!

― Ai, Doamne, Doamne! cum îi mai rabdă Dumnezeu şi nu dă peste ei o ploaie de pucioasă şi foc! cum nu se deschide pămîntul să-i înghită! Cum nu se ridică un Macaveu să le sfarme măselele şi să le deie măruntaiele la cîni şi la corbi! Vai de noi! Au să ne ardă ş-au să ne sărăcească!

Negustorul aduse într-adevăr alt ulcior cu vin, dar o clipă se opri la gura pivniţei ca să vorbească două vorbe dureroase cu vecinul, – şi-n curînd, prin ploaia măruntă şi cenuşie, tîrguşorul începu a furnica. Vestea alergase ca focul din prag în prag. Cînd Simeon şi Tudor isprăviră vinul, uliţa era plină de ovrei uzi de ploaie şi spărieţi. Avramicu se văita cu mînile la tîmple; apoi, cu degetele răşchirate, arăta spre muşterii lui din prăvălie; şi lămurea şi tălmăcea vestea cea proaspătă c-un glas tînguitor şi răguşit.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !