Capitan la cincisprezece ani

- citeste gratuit -

In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...

Puzzle

- Gratuit -

Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.

 

Divizori

- Gratuit -

Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Fractii

- Gratuit -

Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.

Mara

- de citit gratuit -

  A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !

Print şi cersetor

- de citit gratuit-

În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia.  ...mai mult !

La oglinda

- de citit gratuit-

Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
                      Cu zăvorul.

Fram ursul polar

- de citit gratuit -

Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!

Calatoriile lui Gulliver

-de citit gratuit -

...............................

Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!

Stefan cel Mare

- de citit grtuit -

... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!

Legenda imparatului Alexandru Macedon

- de citit gratuit -

Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna, 
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!

Sabia de foc

- diafilm gratuit - 

E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ... 

Puiul

- diafilm gratuit -

Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...

Stii numele pasarii ?

- gratuit -

Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !  

 

Neamul Şoimăreştilor

de Mihail Sadoveanu

Imagini din filmul Neamul Şoimărestilor
- anul 1965 -

XIV.Tudor Şoimaru se arată om care şovăieşte

În sufletul lui Tudor Şoimaru bîntuia într-adevăr o furtună grozavă. Plecînd de la mormîntul părintesc, înconjurat de prietini şi de toate rudeniile, în nourii care i se frămîntau în minte întrezărise o lucire: se gîndise să se repeadă la Murgeni: dragostea lui cu fata Orheianului poate era împăciuirea şi liniştea. El era neam bun şi oştean tare; fata era a lui; poate ura din ochii bătrînului Mihu se va alina; poate umbra mortului din ţintirimul bătrînesc se va împăca. Pădurile şi imaşurile, şi fînaţurile, cu vîrtute cîştigate în războaie vechi, se vor întoarce după dreptate neamurilor; iar pentru sînge vărsat va veni zălog o copilă; şi amestecul va potoli dihoniile şi zavistiile, statornicind pace pentru un veac viitor. – Dar la Murgeni, unde se repezise într-un suflet, neliniştit şi bolnav, toată nădejdea i se risipi ca năsipul în vînt. Boierul împlinise cîteva datorii de pe mori şi hanuri, încărcase cîteva căruţe la cai odihniţi, – şi repede venise, repede plecase pe un drum necunoscut.

 

― Ce fac eu? întrebă el înspăimîntat pe Bîrnovă.

Boierul şi tatarul îl priveau serioşi, cugetînd şi ei la năprasnicile întorsături ale vieţii. Stăteau, numai ei, într-o chilie din casa curată a bătrînului Mihu. Ospătaseră puţintel, – ş-acuma trupurile trudite ar fi cerut hodină; dar suferinţa care lucea ca o nebunie în ochii lui Tudor îi ţinea pe tustrei treji.

― Ce fac eu?

― Mai întăi de toate, răspunse Simeon Bîrnovă, nu înţeleg ce-ai căutat la Murgeni.

― Eram încredinţat că am să găsesc pe fată… zise încet Şoimaru.

― Ei, şi ce era dac-o găseai?

― I-i dragă fata… cuvîntă de la locul său Cantemir bei. E lucru lesne de înţeles!

― Poate tu, beiule, cugeţi că ceea ce s-a întîmplat azi la ţintirim e lucru fără rost? N-ai înţeles tu că neamul lui Tudor ţipă împotriva Orheianului? N-ai auzit pe Mihu strigînd că Ionaşcu, tatăl prietinului nostru, a pierit ucis de buzdugan, de mîna lui Stroie?

― Ba da. Dar eu socot că el se trăgea spre dragostea lui, – şi-şi părăsea neamurile! rosti limpede tatarul.

Tudor Şoimaru ridică ochii rătăciţi şi-i îndreptă pe rînd asupra prietinilor lui. Dădu încet din cap în semn de împotrivire:

― Asta nu se poate! murmură el.

Cantemir îl privi zîmbind:

― Nu se poate? Mormîntul lui Ionaşcu l-ai văzut întăia oară; glasul lui Mihu pînă azi nu l-ai auzit, pînă azi toate neamurile tale ţi-au fost străine. Dar dragostea a intrat în tine ca un cui de foc!

― Asta nu se poate! asta nu se poate! murmura îndărătnic Tudor Şoimaru. Eu m-am tras spre Răut şi spre neamurile mele pentru că mă chemau amintiri şi un dor năprasnic. Sînt fraţii mei cu toţii. Şi-n pămîntul nostru dorm strămoşii mei cu toţii. I-am văzut azi întăi, dar eu de ei sînt legat din veci, cu sînge şi durere! Şi cînd mi-a spus uncheşul Mihu că tata zace mort la picioarele mele, m-au zguduit fiori de moarte şi mi-au venit lacrimi! Nu se poate!

― Atuncea ce-ai căutat la Murgeni? întrebă iar Simeon Bîrnovă.

― Nu ştiu. Mi-i dragă fata. Am avut o nădejde de însoţire – care să împace vrăjbile…

― Apoi, frate, între tine şi neamul lui Stroie este sînge! grăi răspicat Simeon. Cînd ar afla Mihu şi neamurile voastre numai de gîndul tău, te-ar prigoni cu blăstăm…

Tudor Şoimaru privi ţintă la prietinul lui; se făcu galben şi strigă răguşit şi brusc:

― Atuncea ce fac eu?

Bîrnovă dădu din umeri. Cantemir tatarul zîmbi arătîndu-şi dinţii.

― După cît înţeleg, grăi ei, Tudor pleacă după fată. În el fierbe dragostea.

― Se poate, răspunse Bîrnovă, dar asta trece.

― Nu trece! nu trece! gemu c-un fel de turbare Tudor. A căzut ca un trăsnet în sufletul meu. Nu ştiu ce voi face! nu înţeleg ce se petrece cu mine! mi se pare c-am să nebunesc! Am venit la mormîntul părinţilor mei, – ş-acuma o vijelie mă mînă în altă parte, cine ştie unde! Văd că trebuie să părăsesc toate, au să mă urmărească toţi cu ură şi blăstăm că-i las, că nu mă ridic pentru dreptatea lor şi nu plătesc sîngele celor morţi! Dar ce pot să fac, prietinilor mei dragi, dacă Magda Orheianului mi-i dragă şi nu-mi mai pot afla loc şi stare din pricina asta?

― Atunci să mergem s-o căutăm! zise tatarul cu acelaşi zîmbet ascuţit.

― Dar unde?

― Alah are să ne îndrepte… Ş-ai să ne îndrepţi şi tu, – căci vei fi ca un copoi pe urmele căprioarei; vei adulmeca urma dragostei tale…

― Atunci merg şi eu cu voi!… rosti Simeon Bîrnovă. Aşa-i voinţa Celui-de-sus, precît văd. Cînd vor trece toate şi se vor limpezi toate ale sufletului tău, atunci te vei trezi şi vei urma calea de la care nimica nu te poate întoarce. Tu ai, Tudore, suflet prea pătimaş: şi ast’dimineaţă, la crucea lui Ionaşcu, m-am îngrozit cînd am văzut ochiul tău sălbatic şi obrazul ca de mort. Au să te cheme înapoi amintirile şi morţii!

― Deocamdată să-l lăsăm să meargă după vînt! grăi rîzînd Cantemir. Acesta e lucru prea înţelept.

Tudor Şoimaru sta cu fruntea rezemată în palme şi cu coatele pe genunchi. Ridică iar capul. Parcă nici nu înţelegea bine vorbele care se rosteau lîngă el. Dintrodată se zvîrli de la locul lui în picioare.

― Trebuie să mergem! trebuie s-o caut! strigă el. Văd că ce cugetam eu nu se poate! văd că pentru mine zile de linişte nu pot fi! Din lume am venit, în lume mă duc: trebuie s-o găsesc!…

Văzu că prietinii lui nu spun nimica, că-i zîmbesc şi-l înţeleg; – se lăsă la locul lui pe laiţa de plop aşternută cu scorţuri.

― Vra să zică plecăm? întrebă el cu trudnic glas.

― Da, răspunse Cantemir. Ne odihnim şi plecăm… Şoimaru avu o clipă de destindere din încordarea şi durerea lui. Se linişti, se lăsă pe-o coastă, şi-n scurtă vreme un somn de plumb îi amorţi mădularele zdrobite. Adormiră pe lăiţi şi Bîrnovă şi Cantemir. Şi tîrziu, cînd da soarele în asfinţit, se deşteptară cu capetele grele.

Din mijlocul chiliei îi privea zîmbind bătrînul Mihu. Pe-o măsuţă cu trei picioare aburea mîncarea.

― Eu socot că v-a deşteptat mirozna bucatelor… zise răzăşul. Poftiţi şi ospătaţi din ce s-a milostivit să ne dăruiască Domnul!… Dacă ar fi fost dreptăţi în lume şi n-ar fi fost asupra noastră hrăpiri şi moarte, – ospăţul ar fi fost mai ales!…

Tudor privi tulbure la bătrîn. Se trase într-un colţ, dădu cu apă rece pe ochi, apoi se aşeză pe un scăunaş cu trei picioare. Bîrnovă se răcorea şi el. Cantemir, cu faţa spre Meca, îşi făcu spălatul legiuit şi rugăciunea şoptită.

Cînd începură a mînca din mîncarea de oaie, Mihu îl iscodi pe Tudor, cu glasu-i aspru şi îndesat:

― Vra să zică, nepoate, acu ai să te-ntorci la Iaşi.

― Fără îndoială, răspunse oşteanul.

― Da’ la Domnia nouă este vreo nădejde de dreptate?

― Este. Vodă Ştefan ţine cu norodul.

― Ei, şi pe urmă, adăogi răzăşul, după cît ştiu, Orheianu e boier de-al Movileştilor.

― Da!

― Îl cunoşti?

― Îl cunosc…

Moşneagul cel mititel părea mirat de răspunsurile scurte şi îngheţate ale lui Şoimaru. Privirile i se întunecară, obrazul i se încreţi de o parte şi de alta a mustăţii tuşinate.

― Băiete, rosti el domol, ţi l-a scos Dumnezeu în cale, dar nu ştiai că el e prigonitorul nostru şi ucigaşul tatălui tău. Acuma să-l cauţi – şi să faci dreptate!…

Ochii căprii ai lui Tudor se înegurară. – Bătrînul clătină din cap şi-l privi c-un fel de îndîrjire. Oşteanul nu îndrăzni să puie cuvînt de împotrivire.

― Dintre copiii mortului, grăi Mihu, tu singur ai rămas. Casa pustie şi mormîntul sînt diata lui şi moştenirea ta. Cată şi priveghează, căci altfel, pe ceea lume, sufletul lui se zbuciumă. Şi dintre toate neamurile, tu te-ai ridicat căpitan de oşti, ca şi Ionaşcu; tu trebuie, ca şi el, să ridici pe orheieni, să ceri dreptate, ori cu pace ori cu arma. A venit vremea; Dumnezeu te-a trimes între noi, şi ai de îndeplinit o datorie!

Cantemir şi Bîrnovă priveau la fratele lor de război. Se îngălbenise ca la marginea mormîntului, în ţintirim. Vorbele tari ale răzăşului îl străpungeau şi-l usturau.

― Moşule Mihu, zise deodată oşteanul, am să cer dreptate lui Vodă Ştefan, – şi neamurile noastre au să intre în stăpînirea pămînturilor vechi.

― Aşa este: să-ţi ajute Cel-de-sus! Şi pe urmă caută pe cel care a pus în mormînt pe părintele tău.

― Dumnezeu are să-mi hotărască drumul! răspunse Tudor cu ochii înfriguraţi.

Înţeleptul Simeon îl privi ţintă şi-şi făcu socoteala în gînd: „Căile prietinului meu sînt încurcate. Tomşa va face dreptate Şoimăreştilor. Pe Magda, el se gîndeşte s-o răpească pentru dragostea lui. Iar pe Orheian, dacă-i va sta în cale, îl va călca în picioare…”

Şi într-adevăr acesta era gîndul lui Tudor Şoimaru; îi venise la glasul aspru al lui Mihu, – şi i-l îndreptăţea pornirea lui de oştean pribeag şi crîncen. Sufletul lui altfel nu putea găsi linişte: era ca o fiară flămîndă care se domoleşte numai lîngă pradă.

― Vra să zică mergem să căutăm întăi pe Orheian la Iaşi? întrebă Cantemir şi-şi arătă dinţii albi.

― Mergem întăi la Iaşi… răspunse Şoimaru şi oftă adînc.





Magazine online

O plimbare placuta si interesanta. Vezi ultimele noutati din librarii, asigurari, cosmetice, electronice, sport, flori, vehicule, bijuterii ... Vezi ca se pot face cumparaturi si altfel, au avantajul ca trimit produsul acasa, iar daca nu-ti place il poti returna.

Boul si vitelul

Fabula audio - gratuit.

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

 

Calin (file de poveste)

- poezie audio, mp3, gratuit -

Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....

Condeile lui Voda

Am să vă povestesc ceva din istorie, ceva care s-a întâmplat demult, demult, când ţara era ameninţată de puterea cea mare a sultanului, adică a împăratului turcilor. El cucerise multe ţări şi râvnea să supună şi ţara noastră. Se numea Baiazid. Şi pentru că năvălea ca o vijelie, lumea l-a poreclit Fulgerul.

Baltagul

- de citit gratuit -

Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...

Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
     Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
     Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!

Ajutor la geometrie!

- de citit gratuit -

Afla formule de calcul si teoreme pentru triunghiul dreptunghic. Vei invata despre teorema lui Pitagora, teorema catetei, teorema inaltimii, teorema inaltimii si altele cu ajutorul imaginilor si explicatiilor.

Mircea cel Mare

- de citit gratuit -

Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!

Nuielusa de alun

- de citit gratuit -

O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.

Craiasa zapezilor

- de citit gratuit

........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi,  era chiar dracul.  Şi vrăjitorul  acesta  a  făcut  o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât  se  vedea  în  oglindă  foarte  limpede  şi  chiar  mai urât  decât  fusese.  Cele  mai  frumoase  privelişti  în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau  în  oglindă  urâcioşi  sau  şedeau  cu  capu-n  jos.

Ileana Simziana

- Audio gratuit -

A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.

Turtita

- diafilm gratuit -

Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.

Zana marii

- de citit gratuit -

...  Zâna cea mică s-a dus până  la  fereastra  cabinei  şi  s-a  uitat.  Înăuntru  erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea  să  aibă mai mult de cincisprezece ani.  Astăzi  era  ziua  lui  de  naştere  şi  de  acea  era petrecere  pe  corabie.  Marinarii  dansau  pe  punte  şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.

 

Integrame

- gratuit online -

Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !