Un site pentru toţi nepoţii,
Citeşti şi asculţi oricât doreşti,
Poveşti , diafilme, lectii,
Cu drag bunicul le daruieşte !
Indiferent ce se întâmplă, păstrează-ţi inocenţa copilăriei. Este cel mai important lucru.
Federico Fellini
- citeste gratuit -
In ziua de 2 februarie 1873, bricul-goeletă Pilgrim se afla la 43°57' latitudine sudică şi la 165° 19' longitudine vestică faţă de meridianul de la Greenwich. ...
- Gratuit -
Joc de indemânare care constă în potrivirea de piese cu frânturi de imagini pentru realizarea imaginilor unor animale, insecte, cuvinte, peisaje, etc. Jocurile au cate 16 piese care se potrivesc la formarea imaginilor.
- Gratuit -
Matematica.Videoclip. Ce sunt divizorii, cum se calculeaza, ce este un numar divizibil, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.
- Gratuit -
Matematica.Videoclip.Ce este o fractie, din ce este formata o fractie, cum se calculeaza, care sunt denumirile practice ale unor fractii, intrebari la care afli raspunsul prin vizionarea lectiei.
- de citit gratuit -
A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc. Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, ...mai mult !
- de citit gratuit-
În vechea cetate a Londrei, într-o zi oarecare de toamnă din cel de al doilea sfert al secolului al şaisprezecelea, un copil pe care nimeni nu-l dorea, se născu într-o familie săracă, ce avea numele de Canty. În aceeaşi zi, un alt copil englez se năştea într-o bogată familie cu numele de Tudor, care îl dorea, însă toată Anglia. ...mai mult !
- de citit gratuit-
Azi am să-ncrestez în grindă –
Jos din cui acum, oglindă !
Mama-i dusă-n sat ! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis uşa la tindă
Cu zăvorul.
- de citit gratuit -
Tigrii intrau în arenă unul câte unul. Pasul lor era mlădios pe nisip. Moale, catifelat, fără vuiet. Nu ridicau nici în dreapta, nici în stânga ochii lor galbeni ca de sticlă. După gratii, mulţimea din staluri privea cu răsuflarea înfiorată de teamă şi de nerăbdare.Dar pentru tigrii de Bengal nu se afla pe lume această mulţime. ....mai mult!
-de citit gratuit -
...............................
Am încercat să mă scol, dar nu m-am putut mişca, deoarece cum stam aşa culcat pe spate, mi-am simţit atât braţele cât şi picioarele legate zdravăn de pământ de o parte şi de alta, iar părul meu lung şi des, prins şi el în acelaşi fel. ...mai mult!
- de citit grtuit - >
... Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate stau adunaţi, ca-n zilele marilor judecăţi domneşti, boierii ţării, curtenii toţi şi feţele bisericeşti cu Mitropolitul Teoctist în frunte, şi norod mult de prin sate, întru întâmpinarea domnului celui nou. Aici e „primirea“; aici se opreşte cu arcaşii lui cel ce de două ori şi-a biruit vrăjmaşul. ...mai mult!
- de citit gratuit -
Imparatea la rasarit in India marele Por-imparat, si la amiazazi domnea peste Persia marele Dariei imparat, iara Merlichei imparat stapanea Ramul si tot Apusul cu toti crai; si la Macedonia era Filip craiul. Iara peste Eghipet imparatea Netinav imparat, carele era filosof mare, si fermecator si cetitor de stele, si era atat de maiestru cat lua bunatatile si dulceata de la patru tari, adica:graul, vinul, untul si mierea. ... mai mult!
Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund în ramurele -
Noapte buna!
- diafilm gratuit -
E mult de atunci... Intr-o zi de tomna, vaile Trotusului rasunau de larma baietilor din Borzesti care iesisera cu caii la pascut. Se luptasera intre ei, luandu-se la tranta, arucand cu ghioagele, ori incercand sa nimireasca o tinta cu sageta cat mai departe ...
- diafilm gratuit -
Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva
zile, a inceput sa adune betigase, foi uscate, paie si fire de fan si si-a facut un cuib ...
- gratuit -
Dupa imagine si cateva litere ajutatoare identifica pasarea. Scrii numele pasarii intr-caseta si apoi click pe butonul "Verificare". Daca nu stii numele atunci click pe butonul "Nu stiu". Un joc care te invata sa identifici pasarile si sa le inveti numele !
de Alexandre Dumas
- fragment -
Capitolul II
Să‑l lăsăm pe Danglars în luptă cu geniul urii, încercând să sufle împotriva camaradului său o presupunere haină la urechea armatorului şi să‑l urmăm pe Dantès care, după ce a străbătut Cannebiera în toată lungimea ei, o luă pe strada Noailles, intră într‑o căsuţă situată pe partea stângă a aleilor Meikan, urcă repede cele patru etaje ale unei scări întunecoase şi, ţinându‑se de rampă cu o mână, apăsând cu cealaltă bătăile inimii, se opreşte în faţa unei uşi întredeschise prin care se vedea până în fundul unei cămăruţe.
În camera aceasta locuia părintele lui Dantès.
Vestea sosirii "Faraonului" nu ajunsese încă până la bătrânul care, urcat pe un scaun, încerca să întindă cu o mână tremurătoare câţiva colţunaşi şi clematite ce se căţărau de‑a lungul ferestrei.
Deodată el se simţi luat în braţe şi o voce cunoscută strigă în spatele lui:
— Tată, bunul meu tată!
Bătrânul scoase un strigăt şi se întoarse; apoi, văzându‑şi fiul, se lăsă în braţele acestuia, palid şi tremurând.
— Ce ai, tată? exclamă tânărul neliniştit, nu cumva eşti bolnav?
— Nu, nu, dragul meu Edmond, fiul meu, copilul meu, nu; dar nu te aşteptam, astfel că bucuria, emoţia de a te revedea aşa, fără de veste... Doamne, mi se pare că am să mor.
— Ei, dar vino‑ţi în fire, tată, sunt eu, uite sunt eu! Se zice că bucuria nu face rău şi de aceea am intrat pe neaşteptate. Haide, zâmbeşte‑mi, în loc să te uiţi aşa la mine cu ochii rătăciţi. M‑am întors şi‑o să fim fericiţi.
— Foarte bine, băiatule, glăsui bătrânul, dar în ce fel o să fim fericiţi? Nu mă mai părăseşti? Haide, istoriseşte‑mi norocul tău.
— Să mă ierte Dumnezeu, glăsui tânărul, că mă bucur de un noroc făcut din doliul unei familii. Dar Dumnezeu ştie că eu n‑am dorit‑o; a venit şi n‑am puterea să fiu mâhnit: bunul căpitan Leclère a murit, tată şi e posibil ca, prin protecţia domnului Morrel, să capăt locul lui. Înţelegi, tată? Căpitan la douăzeci de ani. Cu leafă de o sută de ludovici şi cu parte la beneficii. Nu e asta mai mult decât putea să nădăjduiască un biet matelot ca mine?
— Da, fiul meu, da, într‑adevăr, spuse bătrânul, e un noroc.
— De aceea vreau ca din primii bani pe care îi voi câştiga, să ai o căsuţă cu o grădină, în care să‑ţi cultivi clematitele, colţunaşii şi caprifoiul... Dar ce ai, tată, te simţi rău?
— Răbdare, răbdare, are să‑mi treacă.
Dar, părăsindu‑l forţele, bătrânul se lăsă pe spate.
— Haide‑haide, glăsui tânărul, un pahar cu vin, tată, o să‑ţi facă bine; unde ţii vinul?
— Nu, mulţumesc, nu căuta; n‑am nevoie de vin, spuse bătrânul, încercând să‑şi reţină feciorul.
— Ba da, tată, ba da, arată‑mi locul.
Şi deschise două sau trei sertare.
— Degeaba, glăsui bătrânul, nu mai e vin.
— Cum nu mai e vin, întrebă Dantès îngălbenindu‑se şi privind când obrajii scofâlciţi, vineţi, ai bătrânului, când sertarele goale; cum nu mai este vin? Ai dus lipsă de bani, tată?
— N‑am dus lipsă de nimic de vreme ce te am pe tine, spuse bătrânul.
— Totuşi, îngăimă Dantès, ştergându‑şi sudoarea de pe frunte, totuşi, acum trei luni, la plecare, ţi‑am lăsat două sute de franci.
— Da, da, Edmond, este adevărat; dar tu la plecare ai uitat o mică datorie la vecinul Caderousse; mi‑a amintit el de ea spunându‑mi că, dacă nu‑i plătesc, se duce să‑i ceară domnului Morrel. Înţelegi că, de teamă ca să nu‑ţi facă vreun rău...
— Ei, şi?
— Am plătit eu.
— Dar lui Caderousse îi datoram o sută patruzeci de franci, exclamă Dantès.
Transport gratuit prin curierat.
Citat:
"Cărţile ne sunt prieteni statornici...Ne sunt sfetnici şi nu ne contrazic. Cărţile care ne plac sunt si urne pline de amintiri."
— Da, îngăimă bătrânul.
— Şi i‑ai dat suma asta din cei două sute de franci pe care ţi‑i lăsasem?
Bătrânul făcu un semn din cap.
— Va să zică ai trăit trei luni cu şaizeci de franci? murmură tânărul.
— Tu ştii ce puţine nevoi am eu!
— Vai, iartă‑mă, exclamă Edmond, aruncându‑se în genunchi dinaintea bietului bătrân.
— Ce faci?
— Oh, mi‑ai sfâşiat inima.
— Acum ai venit, glăsui bătrânul cu un zâmbet; să uităm totul, că totul este bine.
— Da, am venit, spuse tânărul, am venit cu un viitor frumos şi cu bani puţini. Poftim, tată, spuse el, i‑ai şi trimite îndată după ceva.
Şi îşi goli pe masă buzunarele care conţineau vreo duzină de piese de aur, cinci sau şase monede a câte cinci franci şi bani mărunţi.
Chipul bătrânului Dantès se lumină.
— Ai cui sunt banii ăştia? întrebă el.
— Ai mei, ai tăi, ai noştri... Ia‑i, cumpără provizii, fii fericit, mâine vom avea alţii.
— Uşurel, uşurel, spuse bătrânul zâmbind. Dă‑mi voie să mă folosesc în chip moderat de punga ta: lumea o să creadă, văzându‑mă că cumpăr prea multe lucruri deodată, că am fost silit să te aştept pe tine pentru a le cumpăra.
— Fă cum vrei; dar, în primul rând, ia‑ţi o servitoare, tată; nu mai vreau să rămâi singur. Eu am cafea de contrabandă şi un tutun admirabil într‑o lădiţă din cală; mâine o să le capeţi. Dar sst, vine cineva.
— E Caderousse, care o fi aflat că ai sosit şi vine, de bună seamă, să‑ţi ureze bun venit.
— Bun, iar buzele care spun un lucru, în timp ce inima gândeşte altfel, murmură Edmond; n‑are a face însă, e un vecin care ne‑a fost altădată de folos; fie bine venit.
Într‑adevăr, în momentul când Edmond termina cu glas scăzut fraza, se ivi în uşa dinspre scări capul negru şi bărbos al lui Caderousse. Era un om între douăzeci şi cinci, douăzeci şi şase de ani; ţinea în mână o bucată de stofă pe care, în calitatea sa de croitor, se pregătea s‑o preschimbe într‑un rever de haină.
— Hei, te‑ai întors, Edmond? spuse el cu un accent marsiliez foarte pronunţat şi cu un zâmbet larg care‑i dezvălui dinţii albi ca fildeşul.
— Precum vezi, vecine Caderousse şi sunt gata să‑ţi fiu pe plac într‑un fel sau altul, răspunse Dantès abia ascunzându‑şi răceala sub vorbele rostite.
— Mulţumesc, mulţumesc; din fericire nu am nevoie de nimic, ba câteodată au nevoie alţii de mine. (Dantès schiţă o mişcare.) Nu spun asta referitor la tine, băiete; ţi‑am împrumutat bani, mi i‑ai înapoiat; între vecinii buni asta se face şi suntem chit.
— Nu suntem niciodată chit faţă de cei care ne‑au îndatorat, spuse Dantès; căci atunci când nu le mai datorezi bani, le datorezi recunoştinţă.
— La ce bun să mai vorbim de asta? Ce‑a fost, a trecut. Să vorbim despre întoarcerea ta norocoasă, băiete. Mă duceam în port, când îl întâlnii pe prietenul Danglars:
"Tu la Marsilia?" îl întreb.
"Ei da", îmi răspunde el.
"Te credeam la Smirna."
"Aş fi putut să fiu, căci mă întorc de acolo".
"Dar Edmond unde e?"
"La părintele lui, de bună seamă, răspunse Danglars."
Şi atunci am venit, continuă Caderousse, că să am plăcerea de a strânge mâna unui prieten.
— Bunul Caderousse, spuse bătrânul, ne iubeşte aşa de mult...
— De bună seamă că vă iubesc şi vă şi stimez, dat fiind că oamenii cinstiţi sunt rari. Se pare însă că tu devii bogat, băiete, continuă croitorul, aruncând o privire piezişă mormanului de aur şi argint depus de Dantès pe masă.
Tânărul remarcă fulgerarea de lăcomie care ilumină ochii negri ai vecinului.
Basm audio - gratuit.
" Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei, și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua, și unde se deschidea talazurile care înconjura vârful nuielei, acolo, țâșt! și dânsa, și ochii de la dânsul nu și-i mai lua".
- gratuit online -
Integrame usoare de dezlegat pe dispozitive mobile, cu tematica diversa, adresate persoanelor de toate varstele. Ai internet pe dispozitiv mobil ? – atunci ai si acces gratuit la Integrame care sunt la fel ca pe suportul de hartie, numai ca trebuie sa faci click cand introduci litera – nici macar nu ai nevoie de creion si hartie !
Uriașul citi: „Șapte dintr-o lovitura!” și, crezand ca-i vorba de șapte oameni doborați de croitoraș dintr-o data, începu sa se uite altfel la farama de om ce-i statea în fața.
- de citit gratuit -
Stăpâne, stăpâne,
Mai cheamă ş-un câne...
Domnul Dumnezeu, după ce a alcătuit lumea, a pus rânduială şi semn fiecărui neam.
Pe ţigan l-a învăţat să cânte cu cetera şi neamţului i-a dat şurubul.
Dintre jidovi, a chemat pe Moise şi i-a poruncit: „Tu să scrii o lege; şi, când a veni vremea, să pui pe farisei să răstignească pe fiul meu cel prea iubit Isus; şi după aceea să înduraţi mult necaz şi prigonire; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele”....citeste mai mult!
A fost odată într-o țară un balaur mare. El avea șapte capete, trăia într-o groapă, și se hrănea numai cu oameni.
- de citit gratuit -
Sfârşitul veacului al XIV-lea aruncă un nou vrăjmaş şi, cu el, un lung şir de primejdii în calea neamului românesc. Prăvălite din aceleaşi mari pustiuri ale Asiei, valurile potopului musulman sparg, de la cele dintâi izbituri, putredele zăgazuri ale împărăţiei bizantine şi, în mai puţin de-o jumătate de veac, îneacă aproape toată peninsula balcanică. ....mai mult!
- de citit gratuit -
O femeie sarmana avea doi copii. Sprinteioara spala, torcea, fierbea bucatele si Mugurel aduna surcele, aducea apa de la izvor culegea poame din padure. Cand mama lor venra trudita de la munca gasea masa asternuta, mncarea calda, casa si ograda curate.
- de citit gratuit
........Era odată un vrăjitor răutăcios, unul dintre cei mai răi, era chiar dracul. Şi vrăjitorul acesta a făcut o oglindă, dar nu era o oglindă ca toate oglinzile, fiindcă tot ce era mai frumos şi bun dacă se oglindea în ea aproape că nici nu se vedea, în schimb, tot ce era maiurât se vedea în oglindă foarte limpede şi chiar mai urât decât fusese. Cele mai frumoase privelişti în oglindă parcă erau spanac fiert şi cei mai buni oameni erau în oglindă urâcioşi sau şedeau cu capu-n jos.
- Audio gratuit -
A fost odată un împărat. Acel împărat mare și puternic bătuse pe toți împărații de prinpregiurul lui și-i supusese, încât își întinsese hotarele împărăției sale pe unde a înțărcat dracul copiii, și toți împărații cei bătuți era îndatorați a-i da câte un fiu d-ai săi ca să-i slujească câte zece ani.
- diafilm gratuit -
Au fost o data un mos si o baba. Intr-o zi, mosneagul o ruga pe baba sa-i faca o turtita, dar baba nu avea faina. Baba se stradui si stranse, totusi, vreo doi pumni de faina de pe fundul lazii. Framanta aluatul cu smantana, facu o turtita si o baga la cuptor.
- de citit gratuit -
... Zâna cea mică s-a dus până la fereastra cabinei şi s-a uitat. Înăuntru erau mai mulţi oameni îmbrăcaţi de sărbătoare; dar cel mai frumos dintre ei prinţul cel tânăr. Avea nişte ochi mari, negri şi nu părea să aibă mai mult de cincisprezece ani. Astăzi era ziua lui de naştere şi de acea era petrecere pe corabie. Marinarii dansau pe punte şi când prinţul a ieşit şi el pe covertă, sute de rachete au ţâşnit în aer şi au făcut o lumină ca ziua şi zâna s-a speriat şi s-a scufundat repede în apă.
- poezie audio, mp3, gratuit -
Toamna frunzele colindã,
Sun-un grier sub o grindã,
Vântul jalnic bate-n geamuri
Cu o mânã tremurândã,
Iarã tu la gura sobei
Stai ca somnul sã te prindã.
Ce tresari din vis deodatã?
Tu auzi pãsind în tindã ....